Dan Valentin „Mon Cher” Vizanty, pilot militar român

Dan Valentin „Mon Cher” Vizanty (n. 9 februarie 1910, Botoșani – d. 12 noiembrie 1992, Paris) a fost un pilot militar român remarcabil, cunoscut pentru contribuțiile sale în cadrul aviației de vânătoare românești în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/

Vizanty și-a început activitatea pe Frontul de Est, unde a devenit comandant al Escadrilei 43 de Vânătoare. A fost decorat cu Ordinul „Virtutea Aeronautică” de Război cu spade, clasa Crucea de Aur (11 octombrie 1941), pentru realizarea a 25 de misiuni de război, evidențiindu-se ca un pilot excepțional și un bun comandant. De asemenea, a primit clasa Crucea de Aur cu prima și a doua baretă (20 februarie 1942), după ce a doborât un avion de vânătoare și unul de bombardament inamic în cadrul unei patrule. În aceeași perioadă, a fost decorat și cu clasa Cavaler (1 iulie 1942) pentru curajul său în diverse misiuni.

Ulterior, a participat la luptele pentru apărarea Capitalei și a zonei petroliere Ploiești, ca comandant al Grupului 6 Vânătoare, având la dispoziție avioane românești IAR 80. În ultima parte a războiului, a condus Grupurile 1 și 6 Vânătoare în campania din vest împotriva Germaniei. O convorbire telefonică între Vizanty și fostul său prieten, comandorul german Eduard Neumann, a devenit celebră și a rămas o amintire semnificativă din acea perioadă.

La sfârșitul războiului, Vizanty a acumulat 4.600 de ore de zbor și 43 de victorii, fiind considerat unul dintre cei mai buni piloți de vânătoare ai României din al Doilea Război Mondial.

După 1946, regimul comunist l-a trecut în rezervă din cauza afilierii sale monarhiste. Refuzând să își trădeze convingerile, în 1961 a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale” și încarcerat în diverse locuri, inclusiv la Jilava și Gherla. După eliberarea sa în 1963, a trăit o viață de muncitor necalificat în București, fiind supravegheat constant de autoritățile comuniste.

În 1968, o întrebare adresată de Charles de Gaulle lui Nicolae Ceaușescu despre soarta sa a dus la salvarea sa din regimul comunist. Vizanty a fost adus în Franța în 1977, unde a fost primit cu onoruri și a primit „Medalia de Argint” a orașului Paris pentru meritele sale ca aviator.

In memoriam Dan Valentin Vizanty a fost omagiat la Muzeul Aviației din București în 2010, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea sa. În 2014, a fost organizată o ceremonie militară în memoria sa, iar o placă comemorativă a fost dezvelită la Popești-Leordeni.

Decorații

• Ordinul „Virtutea Aeronautică” de Război cu spade, clasa Crucea de Aur (11 octombrie 1941)
• Ordinul „Virtutea Aeronautică” de Război cu spade, clasa Crucea de Aur cu prima și a doua baretă (20 februarie 1942)
• Ordinul „Virtutea Aeronautică” de război cu spade, clasa Cavaler (1 iulie 1942)
• Semnul Onorific de 25 de ani serviți efectiv în Armata Română (6 octombrie 1944).