Cu ocazia celebrării Unirii Principatelor Române, Muzeul Naţional de Istorie a României prezintă publicului pictura semnată de Theodor Aman: „Proclamarea Unirii (24 Ianuarie 1859)”

Muzeul Național de Istorie a României expune cu prilejul celebrării Unirii Principatelor – la 24 ianuarie – una dintre capodoperele aflate în patrimoniul său, lucrarea pictorului Theodor Aman „Proclamarea Unirii”, cea mai reprezentativă creație plastică ce are ca subiect Unirea Principatelor Române din 1859.
Capodoperă a patrimoniului național și universal și simbol al Unirii Principatelor, lucrarea lui Theodor Aman va fi expusă în Sala Lapidarium a muzeului, în perioada 20 – 30 ianuarie 2022.
De asemenea, luni 24 ianuarie 2022, Muzeul Național de Istorie a României va fi deschis pentru public, conform programului obișnuit de vizitare (09:00-17:00, cu ultima intrare la 16:15), iar accesul va fi gratuit pentru toate categoriile de vizitatori. Vizitarea se face în conformitate cu normele sanitare aflate în vigoare.
Opera de artă „Proclamarea Unirii” va fi accesibilă publicului până la sfârșitul lunii ianuarie.

Theodor Aman (n. 20 martie 1831, Câmpulung, Argeș, România – d. 19 august 1891, București, România) a fost pictor și grafician, pedagog și academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București.

Theodor Aman reprezintă pentru istoria plasticii românești primul artist modern în adevăratul sens al cuvântului, influențând și grăbind, în același timp, prin activitatea sa în Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, deschiderea spre modernitate și dezvoltarea instituțională artistică până la izbucnirea Războiului Ruso-Turc din 1877.

Atât Theodor Aman cât și Gheorghe Tattarescu au fost, la data de 5 octombrie 1864, întemeietorii Școlii de Arte Frumoase din București.

Lucrarea „Proclamarea Unirii” a fost finalizată în anul 1861, la doi ani de la unire, fiind inspirată dintr-o planşă tipografică cu portretele deputaţilor aleşi în Adunarea Electivă a Ţării Româneşti, planşă editată de D.I. Cerbureanu la scurt timp după actul istoric din 24 ianuarie 1859, dar a avut şi alte informaţii şi surse de inspiraţie.

Aman a pictat cele 61 de personaje ale compoziţiei sale în jurul a trei mese acoperite cu catifea roşie. Figurile personajelor sunt realizate în detaliu, ceea ce a făcut posibilă indentificarea marii majorităţi de către dr. Cornel-Constantin Ilie, studiu publicat în seria Capodopere ale Muzeului Naţional de Istorie a României, volumul din anul 2019.

„Din cele 61 de personaje pictate de Aman, doar 58 au avut statutul de deputat în Adunarea Electivă a Țării Românești.

1. Ion C. Brătianu. Revoluționar pașoptist, om politic liberal (de mai multe ori ministru și prim-ministrul al României). Deputat de Argeș.
2. Constantin A. Rosetti. Unionist, revoluționar pașoptist, ziarist, om politic liberal (ministru, președinte al Adunării Deputaților). Deputat de București.
3. Ștefan Vlădoianu. Nu a făcut parte din Adunarea Electivă. Apare în mod eronat ca deputat de Olt în planșa editată de Cerbureanu.
4. Vasile Boerescu. Om politic, diplomat, jurnalist. Deputat de București.
5. Grigore Filipescu. Om politic (ministru în guvernele Țării Românești în perioada următoare Unirii). Deputat de Brăila.
6. Iorgu Văleanu. Ales, inițial, deputat de Olt, mandatul său a fost invalidat. Posibil să fi fost prezent în sala în care au avut loc lucrările Adunării Elective, întrucât unele mandate de deputat au fost invalidate chiar și în ziua de 24 ianuarie 1859.
7. Scarlat Voinescu. Om politic, paşoptist şi unionist, membru al Divanului ad-hoc al Țării Românești. Deputat de Buzău.
8. Personaj neidentificat.
9. Ioan Em. Florescu. Militar, om politic (de mai multe ori ministru și prim-ministru al României). Deputat de Dâmbovița.
10. Ion Cernătescu. Deputat de Mehedinți.
11. Nicolae Rosetti. Om politic, diplomat, magistrat. Deputat de Argeș.
12. Ion C. Cantacuzino. Magistrat, membru al Adunării ad-hoc, ministru. Deputat de Prahova.
13. Apostol Arsache. Medic, om politic (ministru și prim-ministru ad-interim al României). Deputat de București.
14. Dimitrie Ghica. Om politic (primar al Capitalei, membru în Divanul ad-hoc, ministru, parlamentar, prim-ministru). Deputat de Ilfov.
15. Alexandru C. Golescu. Revoluționar pașoptist, inginer, ministru. Deputat de Romanați.
16. Barbu Vlădoianu. Militar, om politic (primar al Bucureștiului, ministru). Deputat de Mehedinți.
17. Personaj neidentificat.
18. Alexandru Angheleanu. Deputat de Muscel.
19. Personaj neidentificat.
20. Nicolae Opran. Deputat de Brăila.
21. Personaj neidentificat.
22. Ioan Al. Filipescu. Mare dregător, primul președinte al Consiliului de Miniștri al Țării Românești după Unirea Principatelor. Deputat de Prahova.
23. Constantin Deșliu. Deputat de Buzău.
24. Barbu Slătineanu. Mare proprietar. Deputat de Ialomița.
25. Petre Derbescu. Deputat de Vlașca.
26. Tache Grigorescu. Deputat de Prahova.
27. Constantin Cotescu. Om politic (senator, prefect); membru al Divanului ad-hoc. Deputat de Râmnicu Sărat.
28. Scarlat Turnavitu. Revoluționar pașoptist, membru în Divanul ad-hoc. Deputat de Argeș.
29. Episcopul Filotei al Buzăului. Membru al Divanului ad-hoc, susținător înfocat al Unirii Principatelor. Membru de drept al Adunării Elective.
30. Episcopul Calinic al Râmnicului. Membru ale Divanului ad-hoc; cunoscut și sub numele de Sfântul Calinic de la Cernica (unde a fost stareț). Membru de drept al Adunării Elective.
31. Mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei. Președinte al Divanului ad-hoc și al Adunării Elective. Primul președinte al Senatului; mitropolit primat al României.
32. Nicolae Tătăranu. Deputat de Vlașca.
33. Stănuț Cesianu. Mare proprietar, om politic (parlamentar, prefect). Deputat de Romanați.
34. Constantin Bosianu. Jurist (profesor de drept), om politic (parlamentar – președinte al Senatului, prim-ministru ad-interim în 1865). Deputat de Ilfov.
35. Constantin Săvoiu. Mare proprietar. Deputat de Gorj.
36. Ion Mîrza. Deputat de Prahova.
37. Dimitrie Pleniceanu. Nu a făcut parte din Adunarea Electivă. Apare eronat ca deputat de Mehedinți în planșa editată de Cerbureanu.
38. Andrei Prejbeanu. Nu a făcut parte din Adunarea Electivă. Apare eronat ca deputat de Romanați în planșa editată de Cerbureanu.
39. Ion Socolescu. Mare negustor. Deputat de Dolj.
40. Nicolae Bibescu. Mare proprietar; prefect al Poliției Capitalei. Deputat de Mehedinți.
41. Dimitrie Filișanu. Participant la Revoluția de la 1848; om politic. Deputat de Mehedinți.
42. Dimitrie Ștefanopol. Ofițer; om politic. Deputat de Teleorman.
43. Barbu Catargiu. Om politic (conducător al primului guvern unic al României, în 1862; a fost asasinat). Deputat de Ialomița.
44. Mihai Marghiloman. Deputat de Brăila.
45. Ion Slătineanu. Mare proprietar. Deputat de Teleorman.
46. Ion Oteteleșanu. Mare proprietar; om politic (de mai multe ori ministru). Deputat de Vâlcea.
47. Grigore Bibescu-Brâncoveanu. Fiul fostului domnitor Gheorghe Bibescu. Deputat de Romanați.
48. Barbu Bellu. Magistrat, mare proprietar, om politic (parlamentar, de mai multe ori ministru). Deputat de Muscel.
49. Nicolae Lahovary. Militar, membru al Divanului ad-hoc, parlamentar. Deputat de Vâlcea.
50. Personaj neidentificat. Poate fi vorba de unul dintre foștii domnitori Alexandru D. Ghica sau Barbu D. Știrbey (mai degrabă cel din urmă, dacă avem în vedere că alături este redat fiul său, George).
51. George B. Știrbey. Fiul fostului domnitor al Țării Românești; militar, om politic (ministru, parlamentar). Deputat de Dolj.
52. Ion Sâmboteanu. Educator (întemeietor al învățământului gimnazial în județul Gorj). Deputat de Gorj.
53. Constantin Rădulescu. Deputat de Vlașca.
54. Ion Marghiloman. Mare proprietar; om politic (primar, prefect). Deputat de Buzău.
55. Nicolae Golescu. Militar, revoluționar pașoptist; om politic (de mai multe ori ministru și prim-ministru). Deputat de București.
56. Alexandru Em. Florescu. Om politic (de mai multe ori ministru, parlamentar – președinte al Adunării Deputaților). Deputat de Ialomița.
57. Scarlat Crețulescu. Mare proprietar. Deputat de Ialomița.
58. Constantin Argintoianu. Deputat de Râmnicu Sărat.
59. Personaj neidentificat. Posibil, Nicolae Bibescu, fiul fostului domnitor Gheorghe Bibescu. Deputat de Gorj.
60. Constantin Cantacuzino. Mare proprietar; caimacam al Țării Românești în 1848 – 1849. Deputat de Teleorman.
61. Ion Petrescu. Deputat de Olt.

Personajele neidentificate pot fi dintre următorii deputați: Nicolae Isvoranu (deputat de Olt), Constantin Brăiloiu (Gorj), Ion Solomon (Dolj), Dimitrie Bibescu (Dolj), Constantin Oteteleșanu (Vâlcea), Dimitrie Brătianu (Argeș), I.F. Lenș (Muscel), Scarlat Lăzureanu (Dâmbovița), Ion Cantacuzino (R. Sărat), Constantin I. Filipescu (Prahova), Scarlat Fălcoianu (R. Sărat). Pentru aceștia nu am găsit, încă, suficiente indicii pentru a-i putea conexa cu vreunul din personajele neidentificate. Lipsește din tablou și episcopul Climent al Argeșului.”

Cu talent şi măiestrie scena alegerii pare în mişcare, personajele sunt în picioare, discută, scriu liste, se bucură, aclamă sau dimpotrivă sunt aşezate, resemnate. Fiecare portret înfăţisează o stare de spirit, iar pe singura fereastră deschisă a sălii pătrund strigătele mulţimii adunate în faţa Palatului Mitropoliei, locul de întâlnire a Adunării Elective de la Bucureşti. Părintele Mitropolit Nifon, preşedintele Adunării proclamă alegerea domnului Ţării Româneşti cu unanimitatea voturilor exprimate, în persoana domnului Moldovei, Alexandru Ioan Cuza.

Opera de artă „Proclamarea Unirii” va fi accesibilă publicului până la sfârşitul lunii ianuarie, de miercuri până duminică, între orele 09:00-17:00.

Sursa: agerpres.ro,  icr.ro  

https://ro.wikipedia.org/wiki/Theodor_Aman