Corneliu Gheorghiu, pianist și compozitor

Corneliu Gheorghiu (n. 14 septembrie 1924, Botoșani, România – d. 8 octombrie 2019, Bruxelles, Belgia) a fost un pianist și compozitor de origine română, stabilit în Belgia, unde și-a continuat cariera artistică. A fost căsătorit cu muziciana Florica Gheorghiu, alături de care s-a stabilit în Belgia în 1978. Pe lângă cariera sa de pianist, Corneliu Gheorghiu s-a dedicat și compoziției, publicând volumele „Rezonanțe Sonore” și „Meleagurile dorului,” dar și cartea „Despre pianistică,” la Editura Grafoart.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Gheorghiu#/media/Fi%C8%99ier:Corneliu_GHEORGHIU.jpg

În memoria soției sale, Corneliu Gheorghiu, împreună cu fiica sa, a înființat Fondul Fortuna la Bruxelles, sub egida Fundației Roi Baudouin, pentru a sprijini tinerii muzicieni la început de carieră.

Corneliu Gheorghiu s-a născut într-o familie cu o atmosferă profund muzicală: tatăl său, Nicolae, era farmacist și cânta la vioară, iar mama, Ecaterina Eufrosina, cânta la pian. Fascinat de muzică încă din copilărie, Corneliu a asistat la lecțiile de vioară ale fratelui său și a început să învețe pianul sub îndrumarea mamei sale.

La doar șase ani, a susținut primul său recital la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, unde a interpretat câteva compoziții proprii, incluzând un Galop și un Menuet de Boccherini. În scurt timp, a început să compună propriile sale lucrări muzicale, inclusiv valsuri, marșuri și fantezii.

În 1931, Corneliu Gheorghiu a fost remarcat de George Enescu, care, impresionat de talentul tânărului, i-a recomandat să-și continue studiile la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică din București. Acolo a studiat cu mari maeștri ai vremii, printre care Florica Musicescu la pian și Mihail Jora la compoziție.

Corneliu Gheorghiu a debutat ca solist interpretând Concertul pentru pian nr. 26 de W.A. Mozart, iar cariera sa de pianist s-a desfășurat atât în România, cât și pe scene internaționale, susținând concerte în Polonia, Finlanda, Cuba, Rusia, Franța și multe alte țări. De asemenea, a realizat înregistrări la casa de discuri Electrecord, incluzând colaborări cu violonistul Mircea Negrescu și basul Nicola Rossi-Lemeni.

Din 1963, Corneliu Gheorghiu a fost profesor la Conservatorul din București, unde a ocupat și funcția de șef al catedrei de pian principal. Printre studenții săi s-au numărat muzicieni de renume, precum Dan Grigore și Cristian Mandeal. După ce s-a mutat la Bruxelles, a continuat să predea la Academia Regală de Muzică.

Creațiile sale sunt influențate de melosul popular românesc și de școala muzicală franceză. A compus o varietate de lucrări, de la piese pentru pian și vioară, la lucrări camerale și vocal-instrumentale. Printre cele mai importante lucrări ale sale se numără Suita Vâlsană și Triptic Moldav. De-a lungul vieții, a compus și piese dedicate membrilor familiei sale și altor apropiați.

Corneliu Gheorghiu a publicat lucrarea „Despre pianistică,” în care a sintetizat experiența sa vastă ca pianist și profesor. A realizat, de asemenea, transcripții și adaptări pentru diverse instrumente și a scris cadențe pentru concerte de Mozart și Beethoven.

În 2017, Radio România Muzical a realizat o serie de emisiuni dedicate activității sale, iar Muzeul „George Enescu” i-a consacrat o expoziție itinerantă intitulată Corneliu Gheorghiu: Sufletul pianului, care a fost prezentată la Bruxelles, Paris și Botoșani.