Constantin Daniel, medic, orientalist și traducător român

Constantin Daniel, (n. 4 iunie 1914, Paris – d. 14 iunie 1987, București), a fost un medic psihiatru, orientalist și traducător român.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/ink-pen-write-ink-office-3958737/

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Daniel#/media/Fișier:Constantin-daniel_orient.jpg

Constantin Daniel a fost un reputat medic psihiatru și orientalist român, cunoscut pentru promovarea ergoterapiei în România și pentru contribuțiile semnificative în domeniul civilizațiilor orientale antice. A tradus și interpretat texte rare din limbile ebraică, aramaică, egipteană și alte dialecte semite. Din 1976 a fost membru al Uniunii Scriitorilor și a condus Asociația de Studii Orientale.

S-a născut la Paris, pe 4 iunie 1914, într-o familie de intelectuali români: tatăl său, Alexandru Daniel, era medic urolog, iar mama, Elena Vălimărescu, fiica diplomatului și ministrului Constantin Vălimărescu. A urmat liceul Lakanal din capitala Franței, unde a obținut bacalaureatul.

În 1934, s-a întors în România și a început studiile la Facultatea de Medicină din București. În paralel, a audiat cursuri de filosofie și s-a apropiat de domeniul orientalisticii, influențat de figuri importante precum Nicolae Predescu, Mircea Vulcănescu și Mircea Eliade.

În 1948, și-a luat licența în sociologie la Universitatea din București, sub îndrumarea lui Dimitrie Gusti. Ulterior, a studiat multiple limbi clasice și orientale: greaca veche, slava veche, ebraica (cu prof. Meyer Halevy), aramaica, precum și egipteana veche (cu prof. Frenkian).

A început activitatea medicală în 1937, ca intern la Spitalul „Gh. Marinescu”, avansând treptat până la poziția de asistent universitar la catedra de psihiatrie. În 1941, a obținut titlul de doctor în medicină și chirurgie, cu teza Contribuțiuni la studiul infecției provocate de Plasmodium ovale.

A fost colaboratorul apropiat al prof. Petre Tomescu, renumit psihiatru și fost ministru al sănătății. Însă, începând din 1948, regimul comunist i-a interzis timp de 19 ani dreptul de a profesa medicina, perioadă în care s-a dedicat aprofundării limbilor și studiilor orientale. Reabilitat în 1964, a lucrat ulterior la Spitalul Poștelor și Policlinica Batiștei ca psihiatru.

Înzestrat cu o capacitate de muncă excepțională și o cultură enciclopedică, Constantin Daniel a dominat prin erudiție domeniul civilizațiilor orientale antice: egipteană, feniciană, asiro-babiloniană, sumeriană, hittită, aramaică, coptă și ebraică.

Printre cele mai importante contribuții se numără:

• „Gândirea egipteană în texte” (1974)
• „Civilizația Egiptului antic” (1975)
• „Civilizația feniciană” (1979)
• „Civilizația asiro-babiloneană” (1981)
• „Civilizația sumeriană” (1983)
• „Cultura spirituală a Egiptului antic” (1985)
• „Pe urmele vechilor civilizații” (1987)
• „Scripta aramaica”, vol. I (1980)

A semnat și lucrări interdisciplinare de pionierat, precum „Psihosomatica feminină” (1977, în colaborare cu dr. Vasile Văleanu), lucrare de referință în literatura de specialitate.

A colaborat cu personalități precum Athanase Negoiță (preot și semitolog), semnând studii introductive în lucrările acestuia, și cu Ion Acsan, alături de care a tradus texte egiptene. A fost considerat de Negoiță unul dintre „cei mai autentici qumranologi”.

Aurel-Dragoș Munteanu, în prefața volumului Pe urmele vechilor civilizații, l-a comparat cu Gaston Maspero, unul dintre primii istorici ai civilizațiilor orientale. Opera sa oferă culturii române o sinteză remarcabilă a cunoștințelor despre Orientul antic.

Casa din București în care a locuit se află astăzi pe strada Constantin Daniel, redenumită în memoria sa.

Lucrări publicate (selecție)

• Gândirea egipteană în texte, 1974
• Maxime, sentințe și aforisme din Egiptul Antic, 1975
• Orientalia Mirabilia, vol. I, 1976
• Tăblițele de argilă – scrieri din Orientul antic, 1981
• Psihosomatica feminină, 1977
• Civilizația feniciană, 1979
• Civilizația sumeriană, 1983
• Misterele lui Zalmoxis, 1986
• Kabala și literatura ei aramaică, postum, 2009
• Esenienii și Manuscrisele de la Marea Moartă, postum, 2021.