Constantin Cantacuzino, aviator român de elită

Constantin Cantacuzino, cunoscut sub numele de „Bâzu” (n. 11 noiembrie 1905 – d. 26 mai 1958), a fost un aviator român de elită, unul dintre cei mai remarcabili piloți militari români din al Doilea Război Mondial. Membru al familiei nobile Cantacuzino, a fost tatăl scriitoarei Oana Orlea.
În 1939, Cantacuzino a câștigat concursul național de acrobație aeriană, pilotând un avion Bü 133 Jungmeister, iar în 1941 a devenit pilot-șef al companiei naționale de transport aerian LARES, precursorul companiei TAROM. Pasiunea sa pentru aviație nu s-a limitat la pilotaj; a obținut și brevetul de invenție nr. 815.211 pentru un „dispozitiv care arată simultan ora în unități uzuale de măsurare a timpului și în unități uzuale de măsurare a arcului,” brevetat în Franța în 1937.

Aşii români decoraţi în august 1943 cu Ordinul Mihai Viteazul: Cantacuzino, Dicezare, Greceanu, Şerbănescu şi Milu.

 Serviciul Militar al Propagandei pentru Aeronautică din Marele Stat Major – http://www.worldwar2.ro/arr/p006.htm

Fotografie oficială a celor decorați în data de 30 august 1943 cu Ordinul Mihai Viteazu cl. III: Constantin „Bâzu” Cantacuzino, Ioan Dicezare, Tudor Greceanu, Alexandru Șerbănescu și Ioan Milu.

• Domeniu public
• Fișier:Cantacuzino Dicezare Greceanu Serbanescu Milu.jpg
• Încărcată: 17 martie 2009

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Cantacuzino_(aviator)#/media/Fi%C8%99ier:Cantacuzino_Dicezare_Greceanu_Serbanescu_Milu.jpg

Pe lângă aviație, Cantacuzino a fost un motociclist pasionat, obținând numeroase victorii în curse și stabilind un record mondial pe traseul Paris-București. De asemenea, a jucat tenis și a fost căpitanul echipei României de hochei pe gheață la Campionatul Mondial din 1933.
Constantin Cantacuzino a efectuat 608 misiuni de luptă, fiind repartizat în mai multe unități de vânătoare:

• 5 iulie – 31 octombrie 1941: Escadrila 53 Vânătoare, în campania împotriva URSS;
• 26 aprilie 1943 – 31 mai 1944: Grupul 7 Vânătoare, tot pe frontul de est;
• 31 mai 1944 – 9 mai 1945: Grupul 9 Vânătoare, luptând împotriva forțelor ungare și germane după 23 august 1944.

A fost decorat cu Ordinul Virtutea Aeronautică de Război, clasa Crucea de Aur cu două barete (28 noiembrie 1941), pentru „elocvență excepțională în îndeplinirea misiunilor,” după ce executase 56 de misiuni și doborâse patru avioane inamice. Ulterior, în 1944, a primit Ordinul Virtutea Aeronautică, clasa Cavaler, pentru curajul demonstrat în 105 misiuni și două avioane inamice doborâte.
Odată cu instaurarea regimului comunist, Constantin Cantacuzino a părăsit România, stabilindu-se inițial la Paris, iar mai târziu în Spania.
Născut în București, Constantin Cantacuzino provenea dintr-o familie boierească. Tatăl său a fost Mihai Cantacuzino, iar mama sa, Maria Rosetti, s-a recăsătorit ulterior cu compozitorul George Enescu. A fost căsătorit cu actrița Nadia Kujnir-Herescu (cunoscută sub numele de Nadia Gray) și a avut o fiică, Maria-Ioana Cantacuzino, cunoscută ulterior ca scriitoarea Oana Orlea.

Decorații

• Ordinul „Virtutea Aeronautică” de Război cu spade, clasa Crucea de Aur cu 2 barete (28 noiembrie 1941)
• Ordinul „Virtutea Aeronautică” de Război cu spade, clasa Cavaler (16 februarie 1944).

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Cantacuzino_(aviator)