„Oameni care au fost”. Constantin Budeanu, academician, profesor, inginer și Om…
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Învață din ziua de ieri, trăiește-o pe cea de azi și speră în ziua de mâine” –  Albert Einstein

Stimați amici, vă spun și astăzi, ca de obicei, joia, la Jurnal FM și „Jurnal de Brașov”, la rubrica „Oameni care au fost”, că urmează să citiți câteva rânduri despre una dintre personalitățile de pe aceste meleaguri care au marcat istoria nației noastre. Astăzi va fi vorba despre un inginer deosebit, un om de onoare și un mare profesor. Este vorba despre cel care a fost academicianul Constantin Budeanu. Poate că acest nume nu spune prea multe „marelui public”, dar cred că rândurile care urmează vă pot lămuri. Din sursele inserate la finalul rândurilor de azi, aflăm că academicianul Constantin Budeanu s-a născut la 16 februarie (28 februarie stil nou) 1886 în oraşul Buzău, ca unic fiu al unui mic funcționar de stat. Nu sunt păstrate prea multe detalii despre cum și-a petrecut copilăria, dar școala primară și liceul le-a urmat la Galaţi, unde tatăl său fusese mutat cu serviciul său de funcționar public. Liceul l-a absolvit la data de 27 iunie 1903. În toamna aceluiaşi an, a fost admis ca elev în anul preparator al secției de ingineri a Şcolii Naționale de Poduri și Șosele din București. La 10 iunie 1908, a obținut diploma de inginer, absolvind cu media generală 18,21( în sistemul de notare de atunci), având calificativul „cu distincţie” și fiind clasificat al doilea în promoția sa. Constantin Budeanu nu a pierdut timpul cu diverse opțiuni, ci s-a prezentat imediat după absolvire la un concurs al Academiei Române şi, reuşind să îndeplinească condițiile concursului, a obținut bursa „Adamachi” pentru studiul electrotehnicii la Paris, cu începere de la 1 octombrie 1908. A plecat la studii la Paris, iar aici s-a înscris la Şcoala Superioară de Electricitate. Admiterea în această școală se făcea pe baza cumulării calificativelor studiilor superioare anterioare, a interviurilor de admitere și a recomandărilor adiacente. Într-o convorbire cu Paul Janet, directorul şcolii, Constantin Budeanu l-a convins pe acesta că absolvenţii Şcolii Naționale de Poduri și Şosele din Bucureşti, care era organizată după modelul instituţiei cu acelaşi nume din Paris, nu sunt cu nimic mai prejos decât absolvenții oricărei alt institut de învățământ tehnic superior din Franța. Drept urmare a acestor discuții din acel interviu, Constantin Budeanu a fost primul român înscris la această şcoală de renume fără examen, întocmai precum absolvenţii marilor şcoli superiare de inginerie din Franţa. De atunci încolo, în toată perioada de până la cel de-al doilea război mondial, absolvenţii cu diplomă ai Şcolii Naționale de Poduri şi Şosele din Bucureşti şi, ulterior, ai celor două Politehnici, cele din Bucureşti şi din Timişoara, se puteau înscrie la Şcoala Superioară de Electricitate din Paris fără concurs. Ulterior, la data de 31 iulie 1909, după multă muncă în acumularea de cunoștințe, Constantin Budeanu obține diploma de inginer electrician din partea şcolii din Paris, fiind calificat printre primii zece absolvenți. După terminarea studiilor de specialitate, Constantin Budeanu are șansa de a efectua un stagiu de practică de un an în întreprinderile de electricitate din Paris şi Berlin şi la Fabrica de maşini electrice AEG. După terminarea perioadei sale pariziene, reîntors în țară, în decembrie 1910, aplică pentru un post și se angajează la Atelierele Centrale CFR, ca şef de secție. A participat la primul război mondial, el având gradul de căpitan în rezervă.

După mai mult timp, în anul 1919, a intrat în industria electrotehnică particulară. Astfel, a lucrat mai întâi ca director tehnic la Societatea de Tramvaie din Bucureşti, apoi, din anul 1921, în aceeaşi calitate de director tehnic la societatea „Electrica“ din Bucureşti. Din anul 1931 și până în 1948, a fost consilier la Societatea „Creditul pentru întreprinderi electrice“. Interesant de menţionat că se mai păstrează legitimaţia-abonament utilizată de Constantin I. Budeanu pentru a călători cu tramvaiul. Legitimaţia cu nr. 2.332 are fotografia lui Constantin I. Budeanu şi următorul text imprimat: „Am luat la cunoştinţă de condiţiunile de folosire a abonamentului din formularul cerere de abonament pe care l-am semnat“. Urmează semnătura lui Constantin Budeanu şi adresa scrisă de mână: str. Washington 32. Abonamentul, valabil pentru toate liniile, costa 960 de lei. În perioada în care a lucrat la Societatea „Electrica“, în calitate de director tehnic, a inventat reostatul cu lichid  pentru încercarea generatoarelor electrice. Din 1931 până în 1948 a lucrat şi la Creditul pentru întreprinderi electrice din România. Aşadar, timp de 38 de ani, a fost în contact direct cu problemele practice, cu problemele tehnice legate de centrale electrice, de reţele electrice, de electrotehnică. Activitatea lui Constantin I. Budeanu a fost o împletire între practică şi teorie, între teorie şi practică, caracterizată de dorinţa sa permanentă de a înţelege cât mai bine sensul fizic al fenomenelor pe care le întâlnea într-o epocă în care studiul electrotehnicii de abia se închega. Constantin Budeanu a intrat în învăţământul tehnic superior la 1 octombrie 1916, ca asistent al lui Nicolae Vasilescu-Karpen la Catedra de Electricitate şi electrotehnică a Școlii Naționale de Poduri şi Şosele din Bucureşti, un post creat pentru prima oară în această şcoală. În anul 1920, la înfiinţarea Şcolii Politehnice din Bucureşti, a fost numit conferenţiar la cursurile de „Măsuri electrice” şi „Tracțiune electrică”. În anul 1926, în urma unui concurs, a fost numit profesor titlular la aceleași cursuri. Ulterior, din anul 1930, a predat cursurile de „Electricitate și Măsuri electrice”, iar în 1948, în urma reorganizării învățământului superior, a fost numit profesor şef de catedră, fiind titular mai întâi la cursul de „Electricitate și Electrotehnică” și apoi la cursul de „Bazele teoretice ale electrotehnicii”, post pe care l-a ocupat până la finalul vieţii sale.  Pentru a contura mai bine profilul aceluia care a fost „om și profesor“, în accepțiunea generală a acestor noțiuni, trebuie arătate și frumoasele calităţi sufleteşti ale lui Constantin Budeanu.

Biografii săi au notat că avea: „o mare bunătate, care se ascundea uneori sub masca unei malițiozități, dar a unei malițiozități indulgente, o neobişnuită vioiciune de spirit, care provenea din facultatea pe care o avea de a cuprinde dintr-o dată toate aspectele unei probleme sau situații, o atitudine corectă și sinceră în raporturile cu colegii şi subalternii, o conştiinciozitate impecabilă, sunt numai o parte din calitățile sale remarcabile”. Cu toată reputația la care ajunsese şi cu toată considerația meritată cu care era înconjurat atât acasă cât și peste hotare, Constantin Budeanu a rămas un om modest și su simțul măsurii, iar vastele sale cunoştinţe nu l-au făcut niciodată pedant sau să aibă vreo urmă de aroganță. Era un om discret, lipsit de snobism şi nu făcea niciodată caz de pregătirea sa ştiinţifică superioară multor altora. Este de remarcat că, în discuțiile pe care le purta cu diverși interlocutori, îşi impunea punctul de vedere fără ostentație și cu bun simț. Ajuns la o vârstă la care alții se odihneau după o viaţă de muncă susținută intens, Constantin Budeanu „nu-şi găsea odihna decât în muncă”.

Constantin Budeanu, academician, profesor, inginer și Om…

Drept urmare, după ce în anul 1948 s-a retras din activitatea pe care o desfășura în industrie, a continuat să participe la toate conferințele în care se discutau importantele probleme de electrificare a ţării. Deşi era un om cu venituri modeste, Constantin Budeanu a contribuit financiar la promovarea ştiinţei şi culturii. Astfel, a instituit o bursă cu care a ajutat direct, din veniturile sale personale, în fiecare an, câte un student merituos. Un gest de o noblețe fără tăgadă! Aceste burse, pe care le-a acordat personal neîntrerupt, din anul 1936 până în anul 1946, nu erau atribuite arbitrar de către el, ci numai la recomandarea rectoratului, care selecționa dintre solicitanți pe cel cu situaţia şcolară cea mai bună. Când veniturile sale i-au permis, a restituit Academiei Române cuantumul bursei „Adamachi“, bursa care îi fusese atribuită pentru continuarea studiilor la Paris, recalculată la valoarea corespunzătoare a leului. Până la finalul vieții sale, grija pentru școală era preocuparea sa de fiecare moment. Fiind convalescent după o gripă care l-a ținut în casă o săptămână, profesorul Constantin Budeanu a ţinut să recomande unuia dintre colaboratorii săi, care îl suplinea la curs, ce materie să predea în ultima oră de suplinire; dorea să facă el, la realuarea activității, un anumit capitol care îi era drag. A organizat apoi o consfătuire într-o problemă științifică pentru a două zi și a închis telefonul cu aceleaşi recomandări: „ai grijă să faci lecţia interesantă “…Peste numai două ore de la aceste cuvinte, profesorul Constantin Budeanu a trecut la cele veșnice…Această „trecere” s-a întâmplat în după-amiaza zilei de vineri, 27 februarie 1959. Opera principală a activității științifice a lui Constantin Budeanu o constituie contribuţia sa importantă în problema puterilor reactive și studierea fenomenelor electrice în regim deformant, profesorul Budeanu fiind unul dintre creatorii teoriei fenomenelor deformante în electrotehnică. Concepţia sa ştiinţifică în aceste probleme a expus-o într-o serie de conferințe și congrese internaționale, în special la Conferința Internațională a Marilor Rețele Electrice (CIGRÉ), în cadrul căreia a fost instituit un comitet internațional de studii pentru fenomenele reactive și deformante, la a cărui președinție a fost chemat, ca succesor al savantului Kennelly.

Constantin Budeanu, academician, profesor, inginer și Om…

Ca urmare a bogatei sale activități la CIGRÉ, manifestată atât prin participarea la numeroasele sesiuni ale acestei organizații, cât şi prin rapoarte şi discuții, el a fost ales vicepreşedinte al CIGRÉ. În anul 1956, la înființarea în ţară a Comitetului Național Român al CIGRÉ, acad. prof. Constantin Budeanu a devenit preşedintele acestui Comitet, asigurând o importantă prezenţă românească în cadrul acestei tribune internaționale a ştiinţei şi tehnicii electro – energetice pe care o constituie CIGRÉ. Totodată, mai trebuie menționat faptul că o importantă parte a activității sale ştiinţifice a dedicat-o problemei mărimilor și unităților, fiind un fervent susținător al generalizării sistemului practic general de unități MKSA în tehnică. Datorită lucrărilor sale în acest domeniu, Constantin Budeanu a fost membru al Biroului Internațional de Măsuri şi Greutăți de la Paris. Constantin Budeanu a propus, în numele Comitetului Electrotehnic Român, noi definiţii şi denumiri pentru diverse mărimi, unele adoptate de forurile internaționale (de exemplu unitatea de putere reactivă – „Var” -ul, la reuniunea Comitetului Electrotehnic Internațional de la Stocholm, 1930). Constantin Budeanu a demonstrat că în regimul deformant există puteri: activă, reactivă şi deformantă. Conceptul de putere deformantă a fost introdus în tehnică şi ştiinţă prin tratatul său „Puissances réactives et fictives“ (1927), o lucrare care a fost premiată de Academia Română. Constantin Budeanu a pus în evidență o serie de proprietăți ale acestei puteri şi rolul pe care îl are în fenomenele deformante din instalațiile electrice. Conceptul, ca şi metodele de studiu ale regimului deformant, au devenit probleme clasice în energetică şi în electrotehnică, fiind consemnate în toate tratatele românești și străine.

Constantin Budeanu, academician, profesor, inginer și Om…

Constantin Budeanu a adus precizări și clarificări diverse în problema mărimilor şi unităților din fizică, stabilind în mod clar distincția ce trebuie făcută între mărime, unitate de măsură și măsură. El a arătat necesitatea introducerii în electromagnetism a unui sistem cu patru unități (la acea vreme, MKSA, pe care se bazează și Sistemul Internațional de Unități de Măsură valabil astăzi).

A avut un rol important şi în dezvoltarea învăţământului superior electrotehnic, în publicarea unor lucrări ştiinţifice şi tehnice de valoare prin  utilizarea metodelor matematice cele mai moderne, fără însă a pierde din vedere sensul fizic al fenomenelor studiate. Ca operă scrisă, profesorul Constantin Budeanu a publicat numeroase lucrări, din care merită amintite următoarele: Reostatele lichide pentru încercarea generatoarelor electrice (1912), Curs de măsuri electrice (1924, 1928, 1938, 1946), Puissances réactives et fictives (1927), Tracțiunea electrică şi diverse sisteme speciale de tracțiune (1930), Problema electrificării căilor ferate în România (1937), Problema electrificării în România (1944), Electricitate şi electrotehnică (1950), Culegere de probleme de electrotehnică (1953, 1955), Manualul inginerului electrician, vol I, 1953. (la acesta, C. Budeanu a redactat Cap. II, Marimi şi unități și a colaborat la Cap. III, Bazele fizice şi teoretice ale electrotehnicii), Bazele electrotehnicii, vol I (1957), Bazele teoretice ale electrotehnicii. Probleme. (vol. I, 1958, vol II, 1959). Constantin Budeanu a fost toată viața sa un om activ, care s-a implicat în toate acțiunile care priveau electricitatea, pasiunea sa de o viață. Între anii 1926 şi 1948 a fost secretar general al „Institutului român pentru studiul și folosirea izvoarelor de energie” (IRE), una din primele organizaţii de cercetare ştiinţifică în domeniul energetic, precum şi membru fondator al „Buletinului Institutului Român de Energie”, în paginile căruia a scris numeroase articole. Totodată, mai merită amintit și faptul că a fost membru activ al Societăţii Politehnice din România, al Societăţii Gazeta Matematica și al Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR). A fost și membru în consiliul de conducere al Societăţii Electricienilor Francezi (în perioada 1932-1935); a fost membru fondator şi vicepreşedinte în Consiliul de Administraţie al Conferinței Internaționale a Marilor Rețele Electrice (CIGRE) și preşedinte al Comitetului Internațional pentru studiul fenomenelor reactive şi deformante. În anul 1939 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 1955 membru titular al acesteia. În această calitate de academician, s-a remarcat printr-o valoroasă și susținută activitate ştiinţifică, pe care desfăşurat-o în principal în cadrul Institutului de Energetică al Academiei.

Constantin Budeanu, academician, profesor, inginer și Om…

Academia Română acordă anual Premiul „Constantin Budeanu“ celor mai valoroase lucrări ştiinţifice din domeniul electrotehnicii. În domeniul ştiinţelor tehnice, Academia Română mai acordă următoarele distincţii: Premiul „Aurel Vlaicu“, Premiul „Anghel Saligny“, Premiul „Henri Coandă“ şi Premiul „Traian Vuia“.  Așa cum au subliniat biografii săi, „prin întreaga sa viaţă şi activitate, Constantin Budeanu a fost un om deosebit, care rămâne un model pentru energeticienii români”. În anul 1986, la un secol de la nașterea lui Constantin Budeanu, Poșta Română a pus în circulație o marcă poștală cu valoarea nominală de trei lei, care reprezintă portretul acestuia.  Pentru astăzi am terminat  de povestit și ne întâlnim joia viitoare cu o altă personalitate deosebită aici, la „Oameni care au fost”. Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră, Nicolae Uszkai

Surse, surse foto și lecturi suplimentare:

1. S. Antoniu, C. Mihăileanu, „Constantin I. Budeanu” -Monografie- București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1987

https://ganditinromania.ro/film-doc/constantin-budeanu

https://www.facebook.com/EmbajadaVenezuelaRumania/photos/a.2473468526232718/2872925759620324/?type=3

https://www.viata-libera.ro/vlg-cultura/197599-oameni-de-seama-constantin-budeanu-inginer-de-renume-mondial

https://www.traiesteromaneste.ro/constantin-budeanu/

https://www.scribd.com/doc/149159285/Prezentare-Constantin-Budeanu

https://www.europeana.eu/ro/item/2020801/dmglib_handler_biogr_14225004

https://www.gds.ro/Local/2010-02-20/Constantin-I-Budeanu-si-puterea-deformanta/

https://www.art-emis.ro/personalitati/constantin-i-budeanu-si-puterea-deformanta

https://www.conspect.ro/pers_detalii.php?id_pers=1142&prenume_pers=Constantin&nume_pers=BUDEANU

https://www.dmg-lib.org/dmglib/main/biogrViewer_content.jsp?id=14225004&skipSearchBar=1

https://books.google.ro/books/about/Constantin_I_Budeanu.html?id=VUMjEAAAQBAJ&redir_esc=y

http://repository.utm.md/bitstream/handle/5014/2436/MI_2015_4_pg_98_99.pdf?sequence=1&isAllowed=y