Constantin A. Sandu-Ville, inginer agronom și fitopatolog român
#Postat de Carmen Vintu on august 22, 2025
Constantin A. Sandu-Ville, (n. 22 august 1897, Pietroasele, județul Buzău – d. 13 octombrie 1969, Iași), a fost un inginer agronom, fitopatolog român, membru corespondent al Academiei Române (din 1955), membru de onoare al Academiei de Științe Agricole (1969).
Constantin A. Sandu-Ville a urmat liceul la Craiova și Râmnicu Vâlcea, apoi studiile superioare la Școala Superioară de Agricultură din Herăstrău (1921–1925). A fost discipol al academicianului Traian Săvulescu, sub îndrumarea căruia și-a aprofundat cercetările în fitopatologie. În 1929 și-a susținut doctoratul la Hochschule für Bodenkultur din Viena, specializându-se în patologia plantelor.

(1897-1969)
DdRsk – Operă proprie
(1897-1969)
- CC BY-SA 4.0
- Fișier:Constantin Sandu-Ville.jpg
- Creată: 28 ianuarie 2025
- Încărcată: 29 ianuarie 2025
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Sandu-Ville#/media/Fișier:Constantin_Sandu-Ville.jpg
A avut o carieră didactică bogată și influentă:
- Asistent la Catedra de sistematică și patologie vegetală (1924–1927)
- Șef de lucrări la Secția de fitopatologie din cadrul Academiei de Înalte Studii Agronomice din București (1929–1938)
- Profesor titular și decan (1946–1950) al Facultății de Agronomie din Iași, unde a condus Catedra de protecția plantelor
- A contribuit la organizarea și modernizarea laboratorului de fitopatologie din cadrul Institutului Agronomic din Iași
- A redactat mai multe ediții ale cursului universitar de Fitopatologie, primul de acest gen pentru facultățile de Agricultură și Horticultură din România.
Sandu-Ville a fost un pionier în cercetarea fitopatologică din România:
- Director al Stațiunii de Fitopatologie din Chișinău și ulterior al Stațiunii de Viticultură din Iași
- Împreună cu prof. Alexandru Lazăr și prof. Mircea Hatmanu, a pus bazele cercetării fitopatologice moderne în Moldova
- A condus Laboratorul de Fitopatologie din cadrul Stațiunii de Ameliorarea Plantelor și Controlul Semințelor
În colaborare cu Traian Săvulescu, a inițiat în 1929 publicația anuală „Starea fitosanitară a României”, care centraliza date despre bolile plantelor din întreaga țară.
A fost primul care a semnalat în România făinarea la sfecla de zahăr, și a condus cercetări importante asupra unor boli precum:
- Râia neagră a cartofului
- Mucegaiul alb al rădăcinilor viței-de-vie
A înființat și coordonat Herbarul Micologic al Moldovei, una dintre cele mai valoroase arhive de boli ale plantelor din țară, unde a descris:
- 137 de micromicete noi pentru știință
- 1.873 de specii noi pentru flora României.
A publicat peste 130 de lucrări științifice și monografii și peste 90 de articole de specialitate sau de popularizare. A abordat subiecte precum:
- Sistematică, morfologie și ecologie a ciupercilor și bacteriilor fitopatogene
- Cercetări asupra ciclurilor biologice și metodelor de combatere a agenților patogeni
- A descris peste 3.000 de specii de micromicete din România, acordând o atenție deosebită familiei Erysiphaceae.
Lucrări importante:
- Râia neagră a cartofului în România (1926)
- Tratarea semințelor de grâu contra mălurei (1936)
- Micromicete din Basarabia (1943)
- Instrucțiuni pentru folosirea insecticidelor și fungicidelor în agricultură (1944)
- Pyrenomicetele. Sclerotinia minor a salatei (1959, în colaborare)
- Botryotinia fuckeliana (1962, în colaborare)
- Ciupercile Erysiphaceae din România (1967, în colaborare)
- Micromicete noi din România (1969).
Distincții și recunoaștere
- Membru corespondent al Academiei Române – 2 iulie 1955
- Membru de onoare al Academiei de Științe Agricole – 1969
- Ordinul Muncii clasa a II-a – acordat în 1956 „pentru merite deosebite în muncă”.
Constantin A. Sandu-Ville este considerat unul dintre fondatorii fitopatologiei moderne din România. A lăsat o moștenire durabilă prin activitatea sa științifică, didactică și instituțională, contribuind semnificativ la dezvoltarea învățământului agronomic și a cercetării plantelor din țară.
A fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași, oraș în care a activat și și-a dedicat o mare parte din viață.
Jurnal FM 