Pe 27 octombrie 1938, la Târgu Jiu a fost inaugurată celebra sculptură a lui Constantin Brâncuși, Coloana fără sfârșit

Pe 27 octombrie 1938, la Târgu Jiu a fost inaugurată celebra sculptură a lui Constantin Brâncuși, Coloana fără sfârșit. Această sculptură, cunoscută și ca Coloana Infinitului, reprezintă una dintre cele mai emblematice lucrări realizate în România. Situată în Parcul Coloanei, la intrarea în Târgu Jiu, coloana este parte a Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, alături de Poarta Sărutului și Masa Tăcerii.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_Infinitului#/media/Fi%C8%99ier:Stamp_of_Moldova_224.gif

Cu o înălțime de 29,35 metri, coloana este alcătuită din 16 module octaedrice suprapuse, având la extremitățile de jos și de sus câte o jumătate de modul. Brâncuși se referă la aceste module ca la niște „mărgele”. Sculptura stilizează coloanele funerare specifice regiunii de sud a României și a fost concepută în memoria soldaților români căzuți în luptele de pe malul Jiului în Primul Război Mondial. Denumirea originală a lucrării era Coloana recunoștinței fără sfârșit.

Istoria proiectului arată că Brâncuși explorase conceptul încă din 1909, în atelierul său existând deja trunchiuri și coloane din lemn, iar prima versiune expusă, intitulată Proiect arhitectural, datează din 1918. În 1933, Brâncuși a expus proiectul la New York sub numele de Coloană fără sfârșit, denumind-o „o coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească”.

Coloana a fost turnată în fontă în septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petroșani. Proiectul a fost coordonat de inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan, cu calcule realizate de inginerul Nicolae Hasnas. Brâncuși a colaborat cu maistrul tâmplar Carol Flisec pentru a crea modelul în lemn al „mărgelelor”, sosind din Paris pentru a supraveghea personal procesul de turnare. Coloana este construită în jurul unui nucleu metalic pătrat, îmbrăcat cu tablă groasă și ansamblat din trei segmente, având la bază o fundație de beton de 5 metri adâncime. Stratul exterior de alamă a fost aplicat printr-o tehnologie inovatoare la acea vreme, adusă din Elveția.

Lucrarea a fost comandată de Aretia Tătărescu prin intermediul Societății „Liga Națională a Femeilor Gorjene”. În anii ’50, s-a plănuit demolarea Coloanei din cauza influențelor sovietice, considerată „sculptură burgheză”, însă planul nu a fost dus la îndeplinire. Coloana Infinită a fost restaurată între 1998 și 2000, printr-un efort comun al Guvernului României, Fondului Mondial al Monumentelor și altor organizații.

În Madrid, sculptorul Santiago Calatrava a recunoscut că s-a inspirat din Coloana Infinitului a lui Brâncuși în crearea obeliscului său din Plaza de Castilla.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_Infinitului