Clemens von Pirquet a fost un om de știință austriac, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul bacteriologiei și imunologiei

Cariera medicală

Este interesat de bacteriologie și imunologie. În 1905 publică, împreună cu colegul său, Béla Schick, prima monografie despre Boala serului. În 1906, pe baza observației că pacienții cărora li se administraseră anterior injecții cu ser anti-difteric de cal sau vaccin anti-variolic prezentau reacții mai rapide și mai severe la o a doua injecție, care nu aveau legătură cu boala pentru care erau administrate, Pirquet, împreună cu Béla Schick, introduce în medicină termenul de alergie (provenit din în limba greacă, din cuvintele allos (diferit/ă) și ergon (reacție sau reactivitate) pentru a descrie această reacție de hipersensibilitate.

Curând după aceea, pe baza observațiilor sale asupra variolei, Pirquet ajunge la concluzia că tuberculina, pe care Robert Koch o izolase din bacteria care produce tuberculoza în 1890, poate determina un tip de reacție similar. Charles Mantoux dezvoltă ideea lui Piquet, și testul Mantoux, bazat pe injectarea intradermică a unei mici cantități de tuberculină, devine un test de diagnostic al tuberculozei, în 1907. Studiind simptomele provocate de vaccinul antivariolic bovin, Pirquet dezvoltă o nouă teorie asupra perioadei de incubație a bolilor infecțioase și formării de anticorpi.

În 1908, devine specialist în pediatrie. În 1909, Pirquet refuză propunerea de a lucra la exclusiv în cercetare, la Institutul Pasteur din Paris, și acceptă postul de profesor-șef al catedrei de pediatrie la Spitalul Johns Hopkins din Baltimore, S.U.A. În 1910, după numai un an, acceptă oferta de a reveni în Europa, ca profesor de pediatrie la Breslau (astăzi Wrocław) și apoi la Viena, unde preia catedra de pediatrie. Va rămâne la Viena până la moartea sa, în 1929, instruind mai multe generații de pediatri și surori medicale, și fiind un profesor popular și respectat.

În 1910 publică primul său tratat, Alergia, în care accentuează ideea că răspunsul la stimulii antigenici se împarte în două categorii: imunitatea (mecanismul clasic de protecție împotriva bolilor infecțioase) și alergia sau reactivitatea modificată, în care răspunsul imun în sine determină boală clinică. În categoria alergiilor, Pirquet nu include numai boala serului, ci și anafilaxia, reacția Arthus, febra de fân, astmul bronșic și, mai târziu, bolile autoimune.

Lucrări publicate

• Die Serumkrankheit (Boala serului), împreună cu Béla Schick. Wien, F. Deuticke, 1905
• Allergie (Alergia) Münchener Medizinische Wochenschrift 1906; 30:1457-1458 – prima mențiune a termenului Alergie
• Klinische Studien über Vakzination und vakzinale Allergie (Studiu clinic asupra vaccinării și alergiei vaccinale), Münchener medizinische Wochenschrift, 1906,53.
• C. von Pirquet, Tuberkulindiagnose durch cutane Impfung (Diagnosticul tuberculinic prin vaccinare cutanată). Berliner Klinische Wochenschrift, 1907, 44:644–645.
• Kutane Tuberkulinreaktion (Reacția cutanată la tuberculină), 1908
• System der Ernährung (Sistemul de nutriție), 1917-1920
• Lehrbuch der Volksernährung (Manual de nutriție populară), 1920
• Lexikon der Ernährungskunde (Dicționarul de nutriție al consumatorului), împreună cu E. Mayerhofer, 1923-1925
• Allergie des Lebensalters (Alergia la vârstnici), 1930 (publicată postum)