William Francis Giauque, chimist american

William Francis Giauque (12 mai 1895, Niagara Falls, Ontario, Canada – 28 martie 1982, Berkeley, California, SUA) a fost un chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1949 pentru cercetările sale inovatoare asupra comportamentului materiei la temperaturi extrem de scăzute, în apropierea zero-ului absolut. Deși născut în Canada, și-a desfășurat întreaga carieră academică la Universitatea din California, Berkeley, unde a devenit una dintre figurile centrale ale chimiei fizice din secolul XX.

După moartea tatălui său în 1908, Giauque s-a întors în Canada împreună cu familia și a studiat la Niagara Falls Collegiate Institute. A lucrat o perioadă la centrale electrice din zonă, dar adevărata sa vocație s-a conturat în laboratorul companiei Hooker Electro-Chemical, unde a descoperit pasiunea pentru chimie. A urmat cursurile Colegiului de Chimie din cadrul UC Berkeley, obținând licența în 1920 și doctoratul în 1922, specializându-se în chimie cu orientare spre fizică.

Sub îndrumarea profesorilor George Ernest Gibson și Gilbert N. Lewis, Giauque s-a orientat spre studiul termodinamicii, în special al Legii a treia a termodinamicii, care postulează comportamentul entropiei la temperaturi apropiate de zero absolut. În 1926, a propus o metodă inovatoare pentru atingerea acestor temperaturi, folosind răcirea magnetică – o tehnică revoluționară la acea vreme.

Împreună cu colaboratorul său D.P. MacDougall, între 1933 și 1935, Giauque a construit un dispozitiv de refrigerare magnetică propriu, reușind să atingă temperaturi sub 1 Kelvin. Aceste experimente nu doar că au confirmat validitatea legii a treia a termodinamicii, dar au și deschis calea către noi tehnologii în domenii precum materiale avansate, combustibili îmbunătățiți și procese industriale eficiente.

Contribuții majore

• Determinări exacte ale entropiei și altor proprietăți termodinamice pentru numeroase gaze și substanțe condensate;

• Utilizarea statisticii cuantice și a spectroscopiei moleculare pentru deducerea caracteristicilor termice ale substanțelor;

• În colaborare cu Dr. Herrick L. Johnston, a descoperit existența izotopilor oxigenului 17 și 18 în atmosferă, dezvăluind astfel discrepanțe în scările de greutate atomică folosite de chimiști și fizicieni.

În 1932, s-a căsătorit cu Dr. Muriel Frances Ashley, cu care a avut doi fii. S-a retras din activitate în 1962, dar a rămas o figură influentă în lumea chimiei până la moartea sa în 1982, la vârsta de 86 de ani.