Jurnal FM 
Ciprian Porumbescu, compozitor și violonist, unul dintre cei mai faimoși compozitori români
#Postat de Carmen Vintu on iunie 6, 2025
Ciprian Porumbescu – Balada • Ion Voicu
A început studiile muzicale la Suceava și Cernăuți, iar ulterior a urmat cursurile Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din Viena („Konservatorium für Musik und darstellende Kunst”), unde s-a perfecționat în compoziție și interpretare.
Ciprian Porumbescu – Rapsodia Română • Orchestra Simfonică a Filarmonicii din Cluj-Napoca, Dirijor Emil Simon, Solist Ștefan Ruha
Între 1873 și 1877, Ciprian Porumbescu a studiat teologia ortodoxă la Cernăuți, perioadă în care a devenit activ în viața culturală studențească, conducând societatea Arboroasa, o organizație românească cu caracter patriotic.
Ciprian Porumbescu – Crai Nou • Orchestra de studio a Radiodifuziunii Romane si Corul Conservatorului „Ciprian Porumbescu”
Creația lui Ciprian Porumbescu se înscrie în cadrul romantismului muzical, cu accente lirice și patriotice puternic pronunțate. A fost autorul unor lucrări remarcabile, precum:
-
„Balada pentru vioară și orchestră” op. 29 – una dintre cele mai cunoscute piese ale muzicii românești;
-
Opereta „Crai nou” – considerată prima operetă românească, pusă în scenă în 1882 la Brașov, în sala festivă a Gimnaziului Românesc (azi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde Porumbescu a fost și profesor de muzică între 1881–1883.
De asemenea, a compus muzica pentru „Pe-al nostru steag e scris Unire”, cântec patriotic al cărui motiv muzical a fost adoptat și de Albania pentru imnul național „Hymni i Flamurit”. A compus și melodia fostului imn național al României în perioada comunistă, „Trei culori”.
Ciprian Porumbescu a murit prematur, la doar 29 de ani, în localitatea Stupca, care, în memoria sa, a fost redenumită Ciprian Porumbescu.
Opera sa, deși relativ restrânsă din cauza morții timpurii, este esențială pentru identitatea muzicii clasice românești. Lucrările sale reflectă un profund angajament patriotic și o sensibilitate artistică aparte.
În 1950, Conservatorul de Muzică din București a primit numele „Ciprian Porumbescu”, pe care l-a purtat până în 1990.
Viața și activitatea sa au fost ecranizate în filmul artistic „Ciprian Porumbescu” (1972–1973), în regia lui Gheorghe Vitanidis, cu actorul Vlad Rădescu în rolul principal – o producție cinematografică de referință în cultura română.
