Cercetarea științifică și jurnalismul

În lumea academică, exactitatea și corectitudinea informațiilor contează. Datorită Internetului, publicul este mai implicat în știință decât înainte. Este și normal, având în vedere că știința și tehnologia ne influențează atât de mult viețile.

Foto: www.descopera.org

Majoritatea oamenilor își culeg informațiile din presă, iar prin intermediul rețelelor de socializare, aceștia ajută la distribuirea acestor știri, care într-un procent destul de mare, sunt doar interpretări ale jurnaliștilor. Așadar, am devenit din cititori, distribuitori de informație, iar o parte din jurnaliști, popularizatori ai științei. Însă cât de corecte sunt interpretările și cât de „alfabetizați științific” suntem pentru a discerne informațiile prezentate într-un articol?

Suntem bombardați în fiecare zi cu titluri senzaționale și povești incluzând fraze de genul „un grup de cercetători au descoperit recent că…”. Însă, evident, acestea nu sunt rapoarte originale ale cercetării științifice. Studiile sunt publicate în jurnale de știință și din păcate, până ajung la public, ele își pierd atât forma cât și esența.

Foto: oldpfc.uvt.ro

Fizicienii, chimiștii, biologii, etc. publică cercetările în reviste științifice, care sunt fundamental diferite de ziarele de știri. Articolele din revistele științifice nu sunt scrise de jurnaliști – sunt scrise de oameni de știință. Articolele științifice nu sunt povești senzaționale destinate să distreze cititorul cu o descoperire uimitoare. Aceste articole descriu rezultatele autorilor și sunt destinate comunității științifice prezentate într-o manieră transparentă.

Un articol științific începe cu abstractul care conține toate elementele de bază al unui articol științific, urmat de introducere, unde se reamintesc rezultatele din literatura de specialitate care se află în strânsă legătură cu articolul. Tot aici este descris foarte clar cadrul științific al lucrării și sunt menționate metodele de cercetare și scopul lucrării. Apoi urmează nucleul articolului științific, analiza datelor și detalierea metodelor folosite. Aici sunt prezentați algoritmii, tehnologiile și cadrul de evaluare a rezultatelor, detaliate pas cu pas în așa fel încât oricine va citi lucrarea să poată fi capabil să reproducă experimentul. Urmează o secțiune unde sunt prezentate rezultatele studiului, probabil cea mai importantă parte a unui articol științific, urmate de concluzii și bibliografie.

O altă diferență este că articolele din publicațiile științifice trec printr-un proces de verificare, în care alți oameni de știință evaluează calitatea și meritul cercetării înainte de a fi publicat. Acesta este un proces mult mai lung și mai riguros decât editarea și verificarea informațiilor care se desfășoară într-o publicație de știri.

Credibilitatea sursei

Dacă „afirmațiile extraordinare necesită explicații extraordinare”, uneori și explicațiile, oricât de extraordinare ar fi ele, tot ne pot păcăli. Și nu doar atât, uneori, chiar și sursele credibile pot conține erori.

Apariția Internetului a permis publicarea rezultatelor științifice mai rapid decât oricând. Articolele din jurnale sunt disponibile online înainte ca acestea să fie tipărite. Această distribuție rapidă a informației poate accelera ritmul științei, deoarece ele pot fi examinate și replicate. Dar fluxul nu se oprește aici, jurnaliștii pot prelua aceste studii și le pot mediatiza. Consumatorii acestor informații trebuie să fie conștienți că, în știință, primul raport al unei constatări nu este niciodată și ultimul cuvânt.

Educația științifică și pseudoștiintele

O persoană mai informată nu este mai inteligentă; citirea unor site-uri de știri nu o face mai educată. Nici nu este acesta scopul jurnaliștilor, dar această lipsă de alfabetizare științifică are un impact mult mai mare decât pare la prima vedere. Continuarea pe: www.descopera.org.