1983 – S-au încheiat lucrările la Canalul Dunăre–Marea Neagră

La 30 octombrie 1983, s-au finalizat lucrările la Canalul Dunăre-Marea Neagră, cu inaugurarea oficială a canalului având loc ulterior, pe 26 mai 1984. Construcția canalului, inițiată în 1973, a fost marcată în fazele sale timpurii de numeroase erori și improvizații.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_Dun%C4%83re-Marea_Neagr%C4%83#/media/Fi%C8%99ier:Danube-Black_Sea_canal_(Agigea).jpg

La data inaugurării, Canalul Dunăre-Marea Neagră era cel de-al treilea mare canal de navigație din lume (după Canalul Suez și Canalul Panama).

Astfel, la 25 mai 1949, Consiliul de Miniștri a emis Hotărârea nr. 505, care menționa obiectivele canalului:

• crearea unui traseu fluvial mai scurt și mai economic spre Marea Neagră;
• impulsionarea industrializării și dezvoltarea economică și culturală a regiunii de sud-est;
• îmbunătățirea agriculturii și a nivelului de trai al populației rurale;
• combaterea secetei din zonă;
• asanarea Văii Carasu, o regiune afectată de mlaștini și de malarie.

După război, economia românească era în plin proces de refacere, însă se confrunta cu lipsa forței de muncă specializate și cu echipamente industriale insuficiente. În plus, bugetul era puternic afectat de plata despăgubirilor de război. În acest context, construcția canalului a apelat și la munca deținuților politici, aproximativ 18.000 de persoane fiind folosite ca forță de muncă pe șantier.

Canalul principal are o lungime de 64,4 km, o adâncime de 7 m, o lățime la bază de 70 m și la suprafață de 90-120 m, și are o capacitate anuală maximă de transport de 80-100 de milioane tone, iar pentru ramura nordică de 15-25 de milioane tone de marfă. Pescajul maxim admis este de 5,5 m permițând astfel accesul navelor fluviale și a celor maritime mici. La fiecare capăt există câte două ecluze care permit traficul în ambele sensuri.

Canalul traversează localitățile Cernavodă, Saligny, Mircea Vodă, Satu Nou, Medgidia, Castelu, Poarta Albă. Aici canalul se bifurcă. Ramura sudică trece prin Basarabi și Agigea. Ramura nordică, cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, cu o lungime de 31,2 km, o adâncime de 5,5 m și o lățime de 50-66 m, trece prin Nazarcea, Constanța, Ovidiu și Năvodari.

Construirea canalului a necesitat o investiție de circa 2 miliarde de dolari. Estimările inițiale prevedeau recuperarea investiției în 50 de ani. Exploatarea canalului aduce însă venituri anuale de circa 3 milioane de euro, ceea ce presupune o durată de recuperare a investiției de peste 600 de ani.