Current track

Title

Artist


Boris Caragea, sculptor român

#Postat de on ianuarie 24, 2025

Boris Caragea (n. 24 ianuarie 1906, Balcik, Principatul Bulgariei – d. 8 august 1982, București, România) a fost un sculptor român de renume, membru corespondent al Academiei Române din 1955.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Boris_Caragea#/media/Fi%C8%99ier:Basorelief_stanga_Opera_Romana_Bucuresti_2010.10.28.jpg

În tinerețe, Boris Caragea a lucrat ca barcagiu în Balcic. După Primul Război Mondial, între 1924 și 1925, a studiat desenul cu Hrandt Avakian. În 1926, sprijinit de sculptorița Zoe Băicoianu, s-a înscris la Școala de Arte Frumoase din București, unde a avut profesori de marcă precum Frederic Storck și Oscar Han. După absolvirea școlii, a continuat să își perfecționeze abilitățile în atelierul lui Dimitrie Paciurea, beneficiind de bursa Paciurea în 1932.

Din cauza dificultăților financiare, Boris Caragea a fost aproape să abandoneze studiile, dar cu ajutorul profesorului Oscar Han, a reușit să își finalizeze examenele din doi ani într-un singur an și a absolvit cu succes.

Caragea s-a făcut cunoscut în 1933, imediat după absolvirea Academiei, prin participarea la Salonul Oficial, unde a expus lucrări de sculptură mică, remarcându-se prin construcția volumetrică și finețea modelajului. În 1934, a susținut prima expoziție de sculptură cu tematică folclorică, inclusiv lucrări inspirate din Dobrogea, cum ar fi Femeie cu cobiliță, Dans dobrogean și Pescarii. Tot în 1934, a întreprins o călătorie de studii de-a lungul țărmurilor Mării Mediterane, ajungând la Constantinopol, Atena, Alger, Marsilia, Cassis și Neapole. În 1937, a primit premiul pentru sculptură al Ministerului Artelor.

În această perioadă, lucrările sale aveau teme religioase și portrete realizate cu o mare măiestrie.

În perioada regimului comunist, Boris Caragea s-a aliniat realistului socialist, devenind sculptorul oficial al ideologiei comuniste, influențat de spiritul vremii. A dedicat acestui nou context lucrări monumentale, în special în spațiile exterioare, unde se potriveau ansambluri arhitectonice mari.

În 1951, Caragea a fost ales președinte al Uniunii Artiștilor Plastici, funcție pe care a deținut-o până în 1957. În 1962, a fost numit președinte al Consiliului Artei Plastice din cadrul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. După ce a ajuns în această funcție, s-a despărțit de trecutul său artistic din perioada precomunistă, distrugând lucrările anterioare lui 1944, conform unor surse.

A fost ales membru corespondent al Academiei Republicii Populare Române și a primit titluri de onoare, precum Maestru emerit al artei și Artist al poporului. De asemenea, a fost distins cu multiple premii de stat.

Lucrări importante

Boris Caragea a realizat numeroase lucrări monumentale și statui, printre care se numără:

  • Statuia lui Lenin (1960), amplasată în fața Casei Scânteii până în 1989, realizată din bronz provenit din topirea statuii ecvestre a regelui Carol I.
  • Alegorie (1962), o statuie turnată în bronz, amplasată în Parcul Lunca Jiului din Craiova.
  • Rod (Maternitate) (1964), o statuie în bronz amplasată în Eforie Nord.
  • Monumentul Victoriei (1968), amplasat în Parcul Primăriei Constanța, glorificând lupta antifascistă a poporului român.
  • Monumentul „Frații Buzești” din Craiova, dedicat eroilor căpitani din oastea lui Mihai Viteazul.

Printre alte lucrări remarcabile ale lui Caragea se numără monumentele George Enescu (Tescani), Ostașul sovietic (Iași), Aruncătorul de disc (Constanța), reliefurile Muzica (București) și Durere.

Boris Caragea a avut expoziții personale și de grup la nivel național și internațional. Printre acestea se numără:

  • 1933 – expoziție la atelierul lui Dimitrie Paciurea;
  • 1927 – Salonul Oficial, București;
  • 1929 – Salonul Oficial, Barcelona, Spania;
  • 1954, 1956, 1964 – Bienala de la Veneția, Italia;
  • 1961 – expoziții în Moscova, Budapesta, Praga, Berlin și multe altele.

A expus și în orașe internaționale precum Minsk, Damasc, Varșovia, Viena, Torino și Tallinn.

Boris Caragea a fost distins cu mai multe premii și titluri, printre care:

  • 1932-1934 – Bursa Dimitrie Paciurea;
  • 1937 – Meritul pentru sculptură al Ministerului Artelor;
  • 1949, 1951, 1953 – Premiul de Stat;
  • 1951 – Titlul de Maestru Emerit al Artei;
  • 1962 – Titlul de Artist al Poporului;
  • 1968 – Ordinul Meritul Cultural.

Literatură

  • Pavel Amelia, Boris Caragea, Editura Meridiane, 1970.

Bibliografie

  • Vasile Drăguț, 50 Contemporary Sculptors, Editura Uniunii Artiștilor Plastici, 1979.
  • Fundația Culturală META, Un secol de sculptură românească, Editura META, 2001.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Boris_Caragea


Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *