1910 – Primul zbor experimental al avionului Coandă

În 1910, Henri Coandă a realizat primul zbor experimental al unui avion dotat cu un propulsor-turbină, fără elice. Aeroplanul său a stârnit un adevărat interes la cel de-al doilea Salon de Locomoție Aeriană de la Paris, unde a fost prezentat pentru prima dată. Săptămânalul francez La Vie au Grand Air i-a dedicat un număr special, în care descria în detaliu biplanul lui Coandă, subliniind că „diferă în concepție și construcție de tot ce s-a făcut până acum”.

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Coand%C4%83-1910#/media/File:Coanda_aircraft_at_1910_Paris_salon.jpg

Același entuziasm a fost reflectat și în alte publicații aeronautice, precum La Technique Aeronautique și Jahrbuch der Lufthart. În țară, chiar din momentul expunerii sale la Paris, aparatul a fost menționat de presa națională, inclusiv în ziarul Adevărul. La 16 decembrie 1910, Coandă a efectuat un test pe terenul militar de la Issy-les-Moulineaux, lângă Paris. Însă, zborul a avut un incident neașteptat: flăcările care ieșeau din ajutajul turbinei au incendiat fuselajul din lemn, iar avionul a fost nevoit să fie abandonat. Deși pericolul a fost imens, acest eșec nu l-a descurajat pe Coandă. Ba dimpotrivă, l-a motivat să continue cercetările, iar mai târziu, după două decenii de studii, a definit ceea ce este cunoscut astăzi sub numele de Efectul Coandă, cu multiple aplicații în domeniile hidrodinamicii și aerodinamicii.

La mijlocul lunii octombrie 1910, aeroplanul fără elice a captat atenția la Salonul de Locomoție Aeriană de la Paris. La Vie au Grand Air a subliniat inovațiile din designul aparatului: fuselajul și aripile erau din placaj de lemn, montat pe o structură de oțel, iar sistemul de guvernare era cruciform, amplasat la capătul unui ampenaj inclinat la 45 de grade. Propulsorul, bazat pe o turbină inovatoare, era elementul deosebit al aeronavei.

Publicațiile aeronautice din acea perioadă au lăudat originalitatea designului. În La Technique Aeronautique, se spunea că avionul Coandă era un exemplu rar de inovație tehnologică, fiind una dintre puținele aeronave care ieșeau din cadrul convențional. Iar în 1912, publicația Jahrbuch der Lufthart menționa că biplanul Coandă a stârnit un mare interes, fiind apreciat mai ales pentru absența elicei, înlocuită de o turbină cu performanțe remarcabile.

În România, ziarul Adevărul relata cu entuziasm despre această inovație, subliniind că aeronava lui Coandă era cu adevărat unică prin absența elicei și utilizarea unei turbine care promitea o tracțiune considerabilă.

În ziua testului din 16 decembrie 1910, Coandă a constatat că flăcările generate de turbine au început să se abată spre fuselaj, din cauza unui fenomen neașteptat. Construit din lemn, fuselajul avionului a fost rapid pus în pericol de temperaturile ridicate, iar Coandă a fost nevoit să abandoneze aparatul, care a fost distrus în incendiu. Într-o scrisoare din 1956, Coandă povestea cum avionul s-a ridicat de la sol „aproape fără să își dea seama” și cum a fost pe punctul de a-și pierde viața în urma incidentului.

Chiar și așa, acest eșec a fost doar o piatră de temelie în dezvoltarea ulterioară a tehnologiilor aviatice. După mai multe decenii de cercetări, evenimentul a fost corelat cu descoperirea Efectului Coandă, un fenomen cu aplicații fundamentale în aerodinamică și hidrodinamică.

Sursa: https://historia.ro/