Anton Cosma, critic și istoric literar român

Anton Cosma (n. 4 mai 1940, Tiur, Alba, România – d. 17 noiembrie 1991, Târgu Mureș, România) a fost un critic și istoric literar român. S-a născut într-o familie de intelectuali – tatăl său, Augustin Cosma, era notar, iar mama, Aurelia (n. Berghian). A urmat cursurile școlii elementare și ale Liceului „Iacob Mureșianu” din Blaj, absolvit în 1957, iar apoi s-a specializat în filologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, finalizând studiile în 1963.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/ink-pen-write-ink-office-3958737/

După absolvire, a lucrat ca profesor de limba și literatura română la Dumbrăveni, iar în 1969 a debutat publicistic în România literară. Ulterior, a colaborat cu revistele Vatra, Tribuna, Transilvania, Steaua, Astra, Familia și publicații internaționale. Din 1981 a devenit redactor al revistei Vatra. De asemenea, a editat și prefațat volumul Ioan Slavici, Romanele vieții (1979) și a scris poezii și piese de teatru, rămase inedite din cauza decesului său prematur.

A fost cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în critica și istoria romanului românesc, concretizate în trei volume importante:

• Romanul românesc și problematica omului contemporan (1977),
• Geneza romanului românesc (1985, premiat de Asociația Scriitorilor din Târgu Mureș),
• Romanul românesc contemporan: 1945–1985, în două volume: Realismul (1988) și Metarealismul (1998).

Lucrarea Geneza romanului românesc este una dintre cele mai semnificative contribuții ale sale, investigând dezvoltarea romanului autohton de la influențele occidentale (Filimon) la consolidarea unei forme originale (Creangă, Slavici, Zamfirescu). Cosma susține că romanul românesc derivă dintr-un proces de transformare a povestirii tradiționale, influențat de diverse genuri narative premoderne. Această viziune a fost contestată de critici precum Nicolae Manolescu, dar a fost apreciată de alții, inclusiv de Adrian Marino.

Anton Cosma a murit pe 17 noiembrie 1991, la Târgu Mureș, lăsând în urmă o contribuție semnificativă la studiul literaturii române, în special al romanului.