Anastasie Fătu, medic şi botanist, om politic român

Anastasie Fătu (2 ianuarie 1816, comuna Muşata, judeţul Vaslui – 3 martie 1886, Iaşi) medic şi botanist, om politic, membru titular al Academiei Române.

Anastasie Fătu a urmat clasele primare în cadrul Şcolii Episcopale din Huşi, fiind apoi înscris la Gimnaziul Vasilian din Iași. După examenul de bacalaureat (1834) a obținut o bursă la Universitatea din Viena, unde a studiat în perioada 1834-1841 Dreptul și Medicina. În 1842 a reușit să promoveze examenele pentru titulatura de Doctor în Drept. Pasionat fiind de medicină, s-a înscris la Universitatea Sorbona din Paris, unde a obţinut diploma de absolvire cu o teză având ca subiect diagnosticarea afecţiunilor cardiace. Întors în țară, Anastasie Fătu a lucrat ca medic de cvartal, apoi ca medic (și mai târziu medic șef) în cadrul Epitropiei „Sf. Spiridon”. Începând cu anul 1848 s-a preocupat de mortalitatea infantilă din Moldova și a avut ideea de a separa problematica tratării bolilor la adulți de cele ale copiilor. Anastasie Fătu a fost, practic, primul medic pediatru din Moldova. În calitate de director al Institutului Gregorian din Iaşi a înființat cea dintâi creşă pentru copiii abandonaţi şi a introdus în spital personal medical feminin instruit în mod special pentru a asista la naşteri. El însuşi s-a ocupat de predarea cunoştinţelor ştiinţifice necesare calificării moaşelor şi a elaborat „Manualul de învăţătura moaşelor”, lucrare deschizătoare de drum în pediatrie.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Anastasie_F%C4%83tu#/media/Fi%C8%99ier:Anastasie_F%C4%83tu_(1).jpg

Om de știință și filantrop, Anastasie Fătu a înființat prima grădină botanică din România pentru a servi ca bază didactică pentru „junimea studioasă”.

Anastasie Fătu – savantul care a înființat prima grădină botanică din România.

Membru titular al Academiei Române, Anastasie Fătu a elaborat primul manual universitar de Botanică, lucrare apreciată la nivel european. A contribuit la înființarea Facultății de Medicină de la Iași și  a restructurat sistemul de organizare a serviciilor sanitare.

Una dintre dorinţele sale a fost aceea de a contribui la asigurarea sănătăţii publice în crearea pe plan naţional a posibilităţii de a forma în şcoli superioare de medicină româneşti serii de medici în diferite specialităţi. În acest scop, în colaborare cu Nicolae Negură a contribuit la înfiinţarea Facultății de Medicină din Iași, tot el recomandând și primii profesori. Meritele științifice i-au fost recunoscute și pe plan internațional, fiind cooptat în 1881 (avea 73 de ani) ca membru al Societăţii de Ştiinţe Naturale din centru universitar german Frankfurt-am-Main. Anastasaie Fătu a încetat din viaţă la Iaşi, la data de 3 martie 1886.

Publicații
• „Manual pentru învățătura moașelor”, 1852
• „Manual pentru medicină practică populară”, 1871

• „Elemente de botanică”, primul manual de botanică pentru învățământul superior, 1877

Povești care ne merg la suflet

Iată ce a scris chiar Anastasie Fătu în 1870 în prefaţa la lucrarea «Enumeraţiunea specieloru cultivate în Grădina Botanică din Iaşi» privind înfiinţarea şi scopurile acestei grădini: «Încă din 1856 am pus fundamentele unei Grădini Botanice în oraşul Iaşi. Această instituţie, care la început a propăşit foarte încet, fiind redusă la propriile mele mijloace, mai târziu a prosperat mai bine, subvenţionată fiind de Casa Statului şi a Comunei Iaşilor…”.
«Fondând această grădină mi-am propus a îmbunătăţi salubritatea oraşului Iaşi, a îndemna pe „giunimea” studioasă la învăţarea botanicei şi a procura iubitorilor de ştiinţe naturale ocaziunea de a contempla frumuseţile naturii în momentele lor de repaus».

https://www.uaic.ro/gradina-botanica-anastasie-fatu/