Alexandru Pașcanu, compozitor și profesor român de muzică

Alexandru Pașcanu (n. 3 mai 1920, București – d. 6 iulie 1989, București) a fost un compozitor și profesor român de muzică, remarcabil prin contribuțiile sale în domeniul teoriei muzicale și al creației componistice.

A studiat la Conservatorul din București între 1938 și 1946, având ca profesori personalități importante ca Marțian Negrea, Nicolae Brânzeu, Dimitrie Cuclin, Constantin Brăiloiu și Ionel Perlea. În paralel, a urmat și Facultatea de Drept din București (1938–1944).

Mai multe detalii

Profesorul Alexandru Pașcanu la catedră.

Alexandru Pașcanu – Scanat de mine după negativul original.

• CC0
• Fișier:Alexandru Pașcanu.jpg
• Creată: 5 iulie 1962
• Încărcată: 15 august 2023

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Pașcanu#/media/Fișier:Alexandru_Pașcanu.jpg

Din 1952 a predat teoria muzicii și solfegiu la Conservator, devenind în 1966 profesor de armonie. A publicat numeroase articole de specialitate, precum și un important Tratat de armonie în două volume, reeditat în mai multe ediții.

Compoziții remarcabile:

• Serenade pentru violoncel și pian (1955)
• Marea Neagră – poem simfonic (1960)
• Improvizație pentru violă și pian (1965)
• Toccata (1969)
• Baladă pentru clarinet și clavecin (1970)
• Chindia și Bocete străbune pentru cor mixt (1971)
• Ah, ce bucurie! pentru cor de copii (1974)
• Tinerețe, diptic pentru orchestră de coarde (1979)
• Festum hibernum pentru cor mixt (1980)

Lucrări teoretice și didactice:

• Despre transpoziție (1955)
• Despre instrumentele muzicale (1959, 1962, 1980)
• Armonie, volum fundamental (1971, 1975, 1982)
• Armonia – Manual pentru licee de muzică (1977)
• Mai multe variante și o singură temă: Chindia (1976)
• Străvechi tradiții ciclice (1980)
• Reeditări postume ale Armoniei, vol. I și II, la Editura Grafoart (2013)

Înregistrări notabile:

• Pro humanitate (poem simfonic), Balada pentru clarinet și orchestră de coarde, Tinerețe, în interpretarea Corului și Orchestrei Radioteleviziunii Române, dirijor Iosif Conta – Electrecord, 1984

Alexandru Pașcanu a rămas în memoria muzicii românești drept un creator profund și un formator de generații.