2 septembrie 2005: A murit Alexandru Paleologu, scriitor, diplomat și om politic român

Alexandru Paleologu s-a născut la 14 martie 1919 în Bucureşti. A studiat dreptul dar pasiunea lui se îndreptă către lumea teatrului.

Conu Alecu, cum era numit de apropiaţi şi de admiratori, a fost unul dintre cel mai iubit partener de dialog deopotrivă al oamenilor de cultură şi al oamenilor politici.

În perioada tulbure a instalării comunismului în România, Alexandru Paleologu, membru al Partidului Social-Democrat şi apoi al Partidului Liberal, urma cursurile Institutului de Teatru, încercând în acelaşi timp să scape de urmărirea Securităţii.

Eliberat din închisoare în 1964, Alexandru Paleologu a revenit la Institutul de teatru, apoi a fost secretar literar la teatrul Nottara şi referent la editura Cartea Românească.

În cărţile şi interviurile lui, în gesturile publice şi personale, Alexandru Paleologu a fost un boier în toate sensurile cuvântului – elegant, lucid, hâtru, cultivat, sobru şi entuziast în acelaşi timp.

„Cine fuge de suferinţă nu poate avea acces la alchimia bucuriei şi nu poate cunoaşte fericirea”, scria cândva Alexandru Paleologu, gândindu-se la experienţa detenţiei şi pregătindu-se pentru ceasul morţii.

Cărți de eseuri și critică literară

Eseistul s-a format la școala lui Paul Zarifopol, căruia i-a și îngrijit mai multe antologii, fiind cunoscut mai ales prin volumul Bunul simț ca paradox.

În antologia Spiritul și litera sunt adunate câteva dintre eseurile sale despre literatura română, precum Tema duelului la Camil Petrescu. Volumul Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu propune unica interpretare ezoterică din literatura critică românească a romanului Baltagul.

A publicat:

• Spiritul și litera: încercări de pseudocritică, Editura Eminescu, 1970 
• Bunul-simț ca paradox , Editura Cartea Românească,1972 
• Simțul practic. Eseuri și polemici, Editura Cartea Românească, București, 1974
• Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu, Editura Cartea Românească,1978
• Ipoteze de lucru. Studii și eseuri literare, Editura Cartea Românească, 1980
• Alchimia existenței. Editura Cartea Românească, București, 1983. Ed. a II-a, revizuită, Ed. Humanitas, Buc. 1997
• Souvenirs merveilleux d’un ambassadeur des golans, , Éditions Balland, Paris, 1992
• Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor, trad. de Alexandru Ciolan, Editura Humanitas 1991
• Sfidarea memoriei (Convorbiri) 1995 (în dialog cu Stelian Tănase),
• Despre lucrurile cu adevărat importante, 1997; a doua ediție, 1998
• Interlocuțiuni, 1997
• Politețea ca armă. Convorbiri și articole mai mult sau mai puțin politice, 2000
• L’Occident est à l’Est, (Editura EST-Samuel Tastet Éditeur) 2001
• Moștenirea creștină a Europei, 2003.
• Breviar pentru păstrarea clipelor, in dialog cu Filip-Lucian Iorga 2005
• Amicus Plato sau… Despărțirea de Noica, Editura LiterNet, 2006.
• Strada Armenească. Convorbiri cu Fabian Anton, Editura Ararat, 2006

Volume colective

• Dialoguri de seară, Constantin Galeriu, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și Sorin Dumitrescu; Ed. Harisma, 1991;
• După-amiezele cetății : caietele anului 2000, coord. de Gabriela Tabacu; Alexandru Paleologu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Prea Sfinția Sa Chrysostomos – arhiepiscop de Etna, Juan Francisco Ortiz, Nicu Alifantis și formația corală „Da Capo”; Editura Universitara Ion Mincu, 2001;
• Epistolar, în colaborare cu Radu Bogdan, Emil Cioran, Petru Creția, Stefan Aug. Doinaș, Ion Ianoși, Thomas Kleininger, Constantin Noica, Alexandru Paleologu, Andrei Pippidi, Andrei Pleșu, Mariana Sora, Marin Tarangul și Sorin Vieru), București, Cartea Românească, 1987, Ed. Humanitas, 1996, 2008;
• Pot să vă mai enervez cu ceva? Interviuri între vehemență și emoție, coord. de Ovidiu Șimonca – Nicolae Manolescu, Matei Călinescu, Mihai Șora, Matei Vișniec, Antoaneta Ralian, Andrei Pleșu, Andrei Șerban, Livius Ciocârlie, Paul Cornea, Alexandru Paleologu, Gabriela Adameșteanu, Gheorghe Crăciun, Dumitru Țepeneag, Nora Iuga, Gabriel Liiceanu, Gabriela Melinescu, Ștefan Agopian, Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara, Gelu Ionescu, Petru Cimpoeșu, Bujor Nedelcovici, Mircea Horia Simionescu, Victor Rebengiuc, Marcel Iureș; Ed. Cartier, 2009;

Premii și distincții

• 2000 – Premiul de Excelență în Cultura Română, acordat de Fundația Națională pentru Știintă și Arte și grupul de presă „Curentul„, sub patronajul Președintelui României