Jurnal FM 
Adunarea Națională de la Lugoj
#Postat de Carmen Vintu on mai 15, 2025
Adunarea Națională de la Lugoj a fost o manifestare de amploare a românilor bănățeni în contextul Revoluției de la 1848, mișcare ce cuprinsese întregul continent european, inclusiv teritoriile românești: Țara Românească, Moldova și Transilvania. În acest val de revendicări pentru libertate și egalitate, nici Banatul nu a rămas în afara curentului revoluționar.
Inspirându-se din exemplul românilor din celelalte provincii, românii din Banat au organizat o adunare națională în care și-au exprimat cerințele politice și sociale. Evenimentul a avut loc la Lugoj, în data de 15/27 iunie 1848.
Figura centrală a mișcării pașoptiste bănățene a fost Eftimie Murgu, lider carismatic și reprezentant al intereselor naționale ale românilor din regiune. El s-a bucurat nu doar de sprijinul românilor bănățeni, ci și de atenția altor părți implicate în mișcările revoluționare, inclusiv din tabere opuse.
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Eftimie_Murgu#/media/Fișier:Eftimie_murgu.jpg
La Adunarea de la Lugoj au participat aproximativ 12.000 de oameni. În cadrul acesteia a fost adoptată o rezoluție cu opt puncte esențiale, printre care se regăsesc:
- Înarmarea populației românești din Banat în termen de șase zile pentru autoapărare, urmând ca, ulterior, să treacă la acțiuni ofensive dacă vor primi arme din partea statului.
- Returnarea armelor deținute de autorități către populație.
- Eftimie Murgu a fost desemnat, prin petiție, „căpitan suprem” al Banatului.
- Depunerea episcopilor banatici aflați în funcție, propunerea urmând a fi înaintată ministerului, însă până la decizie, mandatele acestora nu urmau să mai fie recunoscute.
- Recunoașterea naționalității române, în sens larg, în toate instituțiile.
- Utilizarea limbii române în administrația locală și în miliție, inclusiv în comanda militară; doar corespondența cu ministerul urma să se desfășoare în limba maghiară.
- Aplicarea acelorași drepturi cerute de croații răsculați, și pentru români, ca aliați ai maghiarilor. Poporul a depus jurământ pentru a apăra frăția, patria și identitatea națională română.
- Numirea unui vicar metropolitan român (un protopop) și a unui vicar episcopesc pentru Verșeț (alt protopop).
Adunarea a avut loc în aer liber, pe un câmp de lângă Lugoj, cunoscut ulterior drept Câmpul Libertății, loc în care s-a decis ridicarea unui monument comemorativ.
Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Adunarea_Naţională_de_la_Lugoj
