Actorul sucevean Vladimir Găitan împlinește astăzi 72 de ani

         Mi-am zis să nu treacă ziua fără să amintesc de unul din marii actori ai scenei și peliculei românești de teatru și film, Vladimir Găitan. Multe vorbe nu trebuie spuse. Date și informații găsim despre omul și actorul doar apăsând „urechea stângă a șoarecului”.

        Vladimir Găitan s-a născut la 2 februarie 1947 la Suceava. A absolvit Intitutul de Artă Teatrală și Cinematografie, secția Actorie la clasa profesor George Carabin și Elena Negreanu, în anul 1970. A debutat pe scena Teatrului de Comedie, unde a realizat roluri memorabile în piese ca „Mutter Courage” de Bertholt Brecht (1972), „Trei surori” de A.P. Cehov (1975), „12 oameni furioși” de Reginald Rose (1977), „Cinema” de Jean Anouilh (1979), „Pierrot” de Moliere (1980), „Turnul de fildeș” de Viktor Rozov (1981). A rămas fidel acestui teatru și după 1990, jucând în piesele „Amphitrion” de Moliere, „Fuga” de Mihail Burgakov, „Anna Karenina” de L. N. Tolstoi, „…escu” de Tudor Mușatescu, „Poker” de Adrian Lustig, „Soare pentru doi” de Pierre Sauvil, „Revizorul” de N. V. Gogol, „Pescărușul” de A. P.  Cehov. A fost director al Teatrului de Comedie din București (1994-1996).

          A fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului românesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”.

          A debutat în cinematografie în 1969, în perioada studenției, în filmul „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie. Au urmat roluri în foarte multe filme: „Căldura”, regia Șerban Creangă (1969), „Puterea și adevărul”, regia Manole Marcus (1971), „Săgeata căpitanului Ion”, regia Aurel Miheles (1972), „Ceața”, regia Vladimir Popescu-Doreanu (1973), „Pe aici nu se trece!”, regia Doru Năstase (1975), „Din nou împreună”, regia George Cornea (1978), „Năpasta”, regia Alexa Visarion (1982), „Zbor periculos”, regia Francisc Munteanu (1984), „Omul cu cercel de aur”, regia Joachim Hassler (1984), „Întunecare”, regia Alexandru Tatos (1985), „Racolarea”, regia George Cornea (1985), „Secretul lui Nemesis”, regia Geo Saizescu (1986), „Omul zilei”, regia Dan Pița (1997), „Musafirul de duminică” de Petre Ispas, regia Nae Cosmescu (1979), „Roberta”, regia Valentin Hotea (2000), „Detectiv fără voie”, regia Silviu Jicman (2002).

         În 2007, la împlinirea vârstei de 60 de ani, a jucat, alături de fiica sa, Gloria, pe scena Teatrului de Comedie, în „Soare pentru doi”, spectacolul de debut al acesteia, la acea vreme studentă în anul IV la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Tatăl și fiica au fost pentru prima dată împreună pe o scenă profesionistă, jucând rolurile de tată și, respectiv, fiică în spectacolul regizat de Alice Barb, pe textul lui Pierre Sauvil.

       Jurnal de Rădăuți, îi transmite maestrului Găitan, salutări din Bucovina! La mulți ani, maestre, cu senin în suflet!

          Iulian Iustin Melinte, Suceava