Briefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu la finalul ședinței de guvern din 24 februarie

Florin Cîţu: „În primul rând, aș vrea să fac un anunț despre sprijinul pe care îl acordăm autorităților din Moldova, în efortul de combatere a pandemiei COVID-19. Știți foarte bine că urmare a vizitei președintelui României în Republica Moldova, implicit a deciziilor luate, şi a activării de către Republica Moldova a Mecanismului european de protecție civilă, în data de 4 februarie 2021, Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, cu titlu gratuit, pentru autoritățile din Republica Moldova. Delegația României participantă la misiune va fi formată din reprezentanți ai IGSU, din opt persoane, iar transportul se va asigura în perioada 11-13 februarie 2021. Ajutorul umanitar, în primă fază, va consta în echipamente de protecție medicală, respectiv 1,5 milioane măști chirurgicale, 100 de mii de măști FFP3, 100 de mii de combinezoane, 100 de mii de mănuși nesterile. Suma materialelor ce urmează a fi donate este de aproximativ 11 milioane de lei. Aceasta este prima parte, 11 milioane de lei.

În ședința de guvern de astăzi am avut discuţii despre ordonanța de urgență pe care am anunțat-o cu măsurile pe care vrem să le luăm, pentru a reduce din cheltuielile structurale. Ordonanța de urgență este încă în avizare, deci, astăzi a fost în primă lectură. Sunt câteva lucruri pe care aș vrea să vi le spun despre aceste măsuri, de ce a fost important să le luăm. Știți foarte bine, vorbim despre un punct de pensie, care a fost modificat în modul în care creștea punctul de pensie în perioada PSD, din motive electorale, în septembrie. Rectificăm, corectăm această problemă şi vom crește punctul de pensie de la 1 ianuarie 2022, așa cum a fost şi până acum. Trebuie să fie foarte clar că anul acesta punctul de pensie este 1.442 de lei, mai mare decât a fost punctul de pensie mediu anul trecut, de aproape 1.280, în jur de 1.300, să spunem, dar mult mai mic decât este anul acesta. Anul acesta efortul suplimentar, prin creșterea pensiilor, la acest punct de pensie de 1.442 este deja de opt miliarde de lei. Deci, deja, am început bugetul cu opt miliarde de lei în plus, deci 19,2 miliarde de lei mai mult decât în 2019. Deci, în 2020 şi 2021 efortul cu plata pensiilor este de 19,2 miliarde de lei şi vorbim aici de o criză economică fără precedent în 2020 şi o perioadă de revenire în 2021. Mai mult, avem în ceea ce privește cheltuielile cu asistența socială, cât şi cele cu salariile, știți foarte bine că s-au dublat în perioada de guvernare PSD. S-a pornit de la 56 de miliarde de lei la finalul lui 2016 şi au ajuns la 110 miliarde de lei la finalul lui 2020. Este nevoie de măsuri structurale şi am anunțat câteva dintre acestea. Știți foarte bine că evoluția economiei României, din păcate, este sub lupa investitorilor străini, a agențiilor de rating şi din cauza măsurilor luate de PSD în perioada 2017-2019 România este singura ţară din Uniunea Europeană care este în procedură de deficit excesiv. /…/

În criza din 2008, majoritatea țărilor din UE, sau o mare parte din ele, erau în procedură de deficit excesiv. Astăzi, România este singura țară. Mai mult, în 2021 majoritatea țărilor din UE vor reduce deficitul aproape de 6%, un efort mult mai mare. Deci, şi noi trebuie să ne facem partea, mai ales că suntem singura ţară care este în procedură de deficit excesiv. Cred că trebuie să lăsăm ipocrizia deoparte şi trebuie să ne dăm seama că așa nu se mai poate, nu putem să mergem mai departe. Vorbim de cheltuieli care nu pot fi susținute de această economie, cheltuieli care au fost crescute din pix în ultimii patru ani de zile și care, bineînțeles, nu sunt tăiate, dar sunt plafonate, pentru a putea merge mai departe. Am spus Comisiei Europene, am spus agenției de rating, am spus tuturor investitorilor că în 2021 vom recalibra finanțele României și vom începe cu o creștere a veniturilor, care anul acesta este de aproape 13% față de anul trecut, și o plafonare a cheltuielilor. Cheltuielile cresc cu doar 5%, în condiţiile în care PIB-ul nominal este estimat să crească doar cu 7%. Încercăm, în aceste condiții, să menținem lucrurile sub control.

În ceea ce privește voucherele de vacanță, pentru că am văzut această discuție în spațiul public: pe lângă faptul că sunt văzute ca un spor, venit suplimentar, în România, astăzi, au fost prelungite voucherele de vacanță emise în 2019 și cele din 2020, ceea ce înseamnă că în economie sunt vouchere de vacanță în valoare aproape 2,4 miliarde de lei, care nu au fost folosite. Pentru că, ştiţi foarte bine, pe de-o parte industria ne spune că anul trecut a fost închisă, deci nu puteau să fie folosite voucherele de vacanță, pe de altă parte, pentru că am dat voie să fie folosite anul acesta, deja sunt în circulație vouchere de vacanță în valoare de 2,4 miliarde de lei. De aceea, voucherele de vacanță care ar fi trebuit emise anul acesta vor fi emise anul viitor şi avem această economie la buget.

Un alt subiect care a fost dezbătut şi este în ordonanţa de urgență – este vorba de acea gratuitate introdusă de PSD în 2017 pentru transportul studenților; se modifică și se revine la 50%. Eu nu văd aici un capăt de ţară şi m-am uitat şi la ce se întâmplă în restul Europei. Să dau câteva exemple din ţări dezvoltate, ţări cu putere financiară mai mare. Austria – studenţii au o reducere de 60%, iar dacă aceştia călătoresc în grup, adulţii, însoţitorii călătoresc gratuit; elevii și ucenicii au gratuitate în schimbul unei taxe de 19,60 euro pe an. Belgia – studenții au până la 50% reducere, putând să aleagă dintr-o gamă largă de oferte; există și carduri pe care, în schimbul a 50 de euro, pot avea 10 călătorii pe orice distanță. Bulgaria – studenții până în 26 de ani au 50% reducere. Cehia – elevii și studenții între 18 și 26 de ani au reducere de 75%. Croația – studenții au reducere de 50% la un număr nelimitat de călătorii. Estonia – studenții au reducere de 30%. Finlanda – 30% reducere. Studenții și elevii au reducere în Franța de 5% la transportul feroviar. Grecia – nu există reduceri generale. Irlanda – reducerile variază între 40% și 50%. Italia – tinerii până în 30 de ani, deci nu doar studenții, beneficiază de o reducere între 30% și 50%. Lituania – studenții lituanieni sau din oricare alt stat al Uniunii Europene, precum și elevii, au reducere de 50%. Luxemburg – studenții până la 30 de ani se bucură de transport feroviar gratuit; deci Luxemburg este țara unde avem transport gratuit. Polonia – studenții până în 26 de ani și doctoranzii până în 35 de ani au reducere 51%. Portugalia – reducere 25%. Slovenia – până în 26 de ani, 30%. Spania – au reducere de 20%. Și Suedia – reduceri la clasa a doua și oferte speciale de tip last minute. În Regatul Unit,  contra unei sume de 30 de lire poate fi achiziționat un card în baza căruia tinerii între 16 și 25 de ani au reduceri de 33%. Ungaria – studenții au reducere de 50%. România era țara care se afla în afara sistemului, deci era un sistem diferit, toate celelalte țări, țări mult mai dezvoltate, nu ofereau această gratuitate.

Acestea au fost lucrurile discutate astăzi în ședința de guvern. Dar, așa cum am promis, vom pune în dezbatere publică bugetul pentru 2021 – în seara aceasta, ori dimineață. Și aș vrea să vă dau câteva repere, de unde am pornit construcția bugetului. Știți foarte bine, creșterea economică este estimată pentru 2021 la 4,3%, estimată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, cu un PIB nominal intern brut de 1.116 miliarde lei. Și aici aș vrea să fim foarte atenți. Acest PIB, de 1.116 miliarde de lei este cu 7% mai mare decât cel de anul trecut și similar cu cel din 2019. Deci, avem trei ani la rând în care PIB-ul nominal a fost aproape constant. În această perioadă, așa cum am spus, cheltuielile au crescut foarte mult. Deficitul bugetar pe care îl estimăm este în jur de 7,14 – 7,15 – 7,16, vom vedea, aici vom calcula exact, să vedem care va fi cifra finală, dar aici ne vom opri. Iar ajustarea deficitului… Aici este foarte important: acest deficit de 7,16, să spunem, că acum este acolo şi sper să rămână acolo, duce la un deficit ESA – și aici este deficitul pe care ne evaluează CE, pe care ne evaluează agențiile de rating și partenerii internaționali – de aproape 8,2% din PIB, ceea ce înseamnă că anul trecut am avut deficit ESA de 9,1. Ajustarea este mai mică de un procent. Să  știți că cei de la Comisie nu sunt foarte fericiți cu această ajustare și va trebui să-i convingem că suntem credibili, de aceea venim cu bugetul pentru 2022, pentru a arăta că suntem credibili şi că avem reforme şi în anul următor. Revenirea la 3% se face, vom reveni pe cash sub 3% și pe ESA în 2024, și pot să vă spun că, pentru 2022, este un deficit de 5,84 pe cash, 6,36 pe ESA, 4,37 pe cash în 2023 și 4,68 pe ESA tot în 2023, iar în 2024 – 2,89% din PIB pe cash și 2,9 pe ESA. Deci, este un program pe patru ani de a stabiliza finanțele publice și de a reveni la un deficit sub 3%. Veniturile anul acesta am spus că vor avea o creștere de aproape 13% față de anul trecut, ceea ce înseamnă 32,68% din PIB, dar, aici, atenție, sunt o mare parte din veniturile pe care noi le-am amânat anul trecut prin măsuri fiscale. Le vom încasa anul acesta. Sunt companii care au avut veniturile reeșalonate şi le vom încasat în acest an.

Aș vrea să mai vorbesc puțin de investiții, pentru că, așa cum am promis, este un an al reformelor, dar şi un an în care se continuă investițiile și chiar vor crește. Investițiile în anul trecut, execuția bugetară a fost cu 10 miliarde mai mare decât în 2019, de 53,2 miliarde, și grație unui principiu pe care l-am respectat anul trecut: am vrut ca jumătate din aceste investiții să fie făcute pe fonduri europene, jumătate de la buget; au fost 46% făcute din fonduri europene. Continuăm în aceeași direcție și în 2021. Investițiile vor crește la aproape 61 de miliarde de lei față de anul trecut, cu aceeași componență: vom avea un procent mai mare, eu sper mai mare de 50%, aproape 60% să fie din fonduri europene și 40% de la buget. Este ceea ce vom încerca să facem în fiecare an, să ducem aceste investiții pe fonduri europene. Proiectul de buget este construit în jurul acestui principiu: creștem investițiile, stopăm cheltuielile structurale şi, prin reforme anul acesta, vom încerca să le reducem, eliminăm risipa banului public, aşa cum am spus de fiecare dată. Iar miniștrii au acest mandat, de a începe reforma şi de a reduce cheltuirea banului public. Bineînțeles, la sănătate vom continua acele programe şi în 2021 şi mai apare o cheltuială suplimentară: vaccinul; aceşti bani sunt puşi acolo, în campania de vaccinare, inclusiv plata vaccinului. Veţi vedea detaliile pe ministere  în aceste zile. Repet, este forma de buget din acest moment, care intră în dezbatere publică, bugetul o să fie aprobat săptămâna viitoare.

Şi aş încheia prin a spune că nu există nici o divergență în coaliția de guvernare pe tema bugetului. Toți vrem bani mai mulți la buget, bineînțeles, dar eu aş vrea să vă spun lucrurile altfel: 7% din PIB este un deficit foarte mare. Asta înseamnă că politica fiscală este stimulativă, în continuare. Şi este bine să fie aşa, pentru că economia este sub potențial. Va rămâne stimulativă, cred eu, până în 2023, când Comisia Națională de Strategie și Prognoză ne va spune că PIB-ul nominal va fi peste PIB-ul potenţial, deci creşterea PIB-ului va fi peste creşterea PIB-ului potențial, şi atunci e normal ca politica fiscală să nu mai fie stimulativă. Păstrăm ceea ce a recomandat şi Comisia Europeană, ceea ce au recomandat şi alte instituţii internaţionale, să nu apăsăm prea tare pe frână în acest an, dar, totuşi, nu putem să fim iarăşi oaia neagră a Europei. Suntem singura ţară cu deficit excesiv moştenit de la PSD, am avut şi o criză anul trecut, dar vom începe reducerea şi vom reveni sub 3% deficit în 2024. Este un plan credibil, pe care îl vom implementa în următorii patru ani de zile.”