Ev. Luca 18, 10-14

„Zis-a Domnul pilda aceasta: Doi oameni s-au suit la templu ca să se roage: unul era fariseu și celălalt vameș. Fariseul, stând drept, așa se ruga în sine: Dumnezeule, Îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni, răpitori, nedrepți, preadesfrânați, sau ca și acest vameș. Postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate câte câștig. Iar vameșul, departe stând, nu voia nici ochii să-și ridice către cer, ci-și bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului! Zic vouă că acesta s-a coborât mai îndreptat la casa sa decât acela. Fiindcă oricine se înalță pe sine se va smeri, iar cel ce se smerește pe sine se va înălța.”

Ap. II Timotei 3, 10-15

„Fiule Timotei, tu mi-ai urmat în învățătură, în purtare, în năzuință, în credință, în îndelungă-răbdare, în dragoste, în stăruință, în prigonirile și suferințele care mi s-au făcut în Antiohia, în Iconiu, în Listra; câte prigoniri am răbdat!, și din toate m-a izbăvit Domnul. Și toți care voiesc să trăiască în chip cucernic întru Hristos Iisus, vor fi prigoniți. Iar oamenii răi și amăgitori vor merge spre tot mai rău, rătăcind pe alții și rătăciți fiind ei înșiși. Tu, însă, rămâi în cele ce ai învățat și de care ești încredințat, deoarece știi de la cine le-ai învățat, și fiindcă de mic copil cunoști Sfintele Scripturi, care pot să te înțelepțească spre mântuire, prin credința cea întru Hristos Iisus.”

Dintru început aflăm de la Sfântul Apostol Luca în ce context a rostit Domnul nostru Iisus Hristos această pildă: „Către unii care se credeau că sunt drepți și priveau cu dispreț spre ceilalți” (Lc 18, 9). Mântuitorul ne învață prin această parabolă, cuprinsă în doar cinci versete, folosindu-se de realitățile național-sociale și spiritual-cultice ale acelor timpuri, că doi oameni, unul fariseu și ­celălalt vameș, s-au urcat în ceasul rugăciunii la Templul din ­Ierusalim, ca să se roage.

(Protos. Atanasie Bădulescu, Ziarul Lumina)

Sursa: Doxologia

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava: Monitorul SV