Théodore Labarre, compozitor și harpist francez

Théodore François Joseph Labarre (21 ianuarie 1809, Paris – 9 martie 1870, Paris) a fost un renumit harpist virtuoz și compozitor francez, apreciat atât pentru talentul său interpretativ, cât și pentru activitatea didactică și componistică.

A studiat la Conservatorul din Paris, unde s-a remarcat rapid, obținând în 1823 prestigiosul Prix de Rome. De-a lungul carierei a locuit la Paris și la Londra, iar numeroasele sale turnee i-au adus recunoaștere internațională. În 1851 a fost numit dirijor al orchestrei private a împăratului Napoleon al III-lea, iar din 1867 a devenit profesor de harpă la Conservatorul din Paris. În semn de apreciere pentru contribuțiile sale artistice, a fost decorat în 1862 cu Legiunea de Onoare.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Théodore_Labarre#/media/Fișier:TheodoreLabarre.jpg

Labarre a compus opere și balete montate pe scenele pariziene, printre care:

• Les Deux Familles (operă în trei acte, 1831)
• La Révolte des femmes au sérail (balet în trei acte, 1833)
• L’aspirant de marine (operă într-un act, 1834)
• Le ménétrier ou les deux duchesses (operă în trei acte, 1845)
• Jovita ou Les Boucaniers (balet-pantomimă, 1853)
• La Fouti (balet-pantomimă, 1855)
• Pantagruel (opéra bouffe în două acte, 1855)
• Graziosa (balet-pantomimă, 1861)
• Le Roi d’Yvetot (balet, 1865).

Scrieri

A publicat și lucrări pedagogice, cea mai cunoscută fiind:

• Méthode complète pour la harpe (1844), un manual amplu care include noțiuni teoretice și 20 de capricii în formă de studiu.