Ioan Suciu, poet și publicist român

Ioan Suciu, (n. 4 noiembrie 1945, Brașov – d. martie 2013), a fost un poet și publicist român. Fiul Mariei Ciorogan și al lui Victor Suciu, Ioan Suciu a absolvit Colegiul Național de Informatică din Brașov în anul 1967.

Debutul literar s-a produs în 1977, în revista Familia, iar debutul editorial a urmat în 1978, cu volumul Poeme despre, apărut la Editura Litera din București.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/ink-pen-fountain-pen-2294342

Sursa foto: http://www.usrbrasov.ro/ioan-suciu/

De-a lungul carierei, Ioan Suciu a colaborat cu numeroase publicații literare importante: Astra, Luceafărul, Orizont, Tribuna, Convorbiri literare, România literară, Tomis, Sinteze literare, Minerva, Oglinda literară, Salonul literar, Pro Saeculum, Porto-Franco, Ardealul literar, Revista nouă, Revista Română, Renașterea culturală, Viața de pretutindeni și Apostrof.

A fost distins cu mai multe premii literare, printre care:

• Premiul revistei Astra (Brașov, 1985)
• Premiul revistei Tribuna (Cluj-Napoca, 1986)
• Premiul pentru poezie „Gherghinescu Vania” al Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România (2005), pentru volumele Științele suave și Privire spre timp.

Opera

• Poeme despre (1978)
• Miresme de lumină (1985)
• Lumină-ntrebare (1996)
• Imparis (1996)
• Lacrima depărtelui (1997)
• Spusul nespus (1998)
• Vămile tăcerii, cuvintele (2000)
• Grădina cu altfel (2001)
• Bastion între raze (2002)
• Privirea cântătoare (2003)
• Științele suave (2005)
• Privire spre timp (2005)
• Estimp… sau Tabloul periodic al sentimentelor sau 111 poezii de veșnică tranziție între criză și recesiune (2009).

Despre creația sa au scris: Laurențiu Ulici, Al. Piru, Ermil Rădulescu, Ovidiu Moceanu, A. I. Brumaru, Vladimir Deteșanu, Marius Bunea, Dieter Drotleff, Stelian Răducanu, Nadia Cella Pop, Mihaela Malea Stroe, Nicolae Paul Mihail, Dorin Mureșan și Ioan Evu.