Stroe Buzescu, stolnic în timpul domniei lui Mihai Viteazul

Stroe Buzescu († 2 octombrie 1602) a fost mare stolnic în vremea domniei lui Mihai Viteazul, remarcându-se prin curajul și loialitatea sa în marile confruntări politice și militare ale epocii.

Era frate cu Preda și Radu Buzescu, împreună formând vestitul grup al fraților Buzești, sprijin de nădejde pentru voievozii Mihai Viteazul și Radu Șerban, în ale căror bătălii au jucat roluri importante.

Frații Buzești într-o frescă de la Mănăstirea Călui. În stânga este Preda, în dreapta Stroe

 prof. Dimitrie Gusti, ing. Constantin Orghidan, Mircea Vulcănescu, dr. Virgiliu Leonte și alții – Enciclopedia României 1938, volumul 1, pagina 852

Enciclopedia României 1938, volumul 1, pagina 852 Frații Preda șu Stroe Buzescu. Frescă la Mănăstirea Căluiu

• Vezi licența
• Fișier:Enciclopedia României 1938 vol 1 pg 852 2960.jpg
• Încărcată: 4 iulie 2014

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Stroe_Buzescu#/media/Fișier:Enciclopedia_României_1938_vol_1_pg_852_2960.jpg

Stroe Buzescu s-a evidențiat în Bătălia de la Teișani (23-24 septembrie 1602), când oastea lui Radu Șerban s-a confruntat cu cei 40.000 de tătari conduși de hanul Gazi Ghirai. În toiul luptei, ginerele și nepotul hanului a provocat la duel o căpetenie munteană, iar Stroe Buzescu i-a răspuns chemării. Într-o înfruntare crâncenă, acesta l-a doborât și l-a decapitat pe tătar, gest ce a însuflețit oastea română și a zdruncinat moralul adversarilor. Rănit însă grav în luptă, Stroe Buzescu a murit câteva zile mai târziu, pe 2 octombrie 1602.

Mormântul său se păstrează la schitul Stănești (Stănești-Lunca, Vâlcea), unde soția sa, jupâneasa Sima, a lăsat o inscripție emoționantă ce evocă faptele sale de vitejie și care se încheie cu cuvintele: „Și nu fu pre voe câinilor de tătari”. Vitejia sa este confirmată și de un hrisov al lui Radu Șerban din 27 iulie 1604.

Figura lui Stroe Buzescu a fost adusă pe ecran de actorul Ilarion Ciobanu, în filmul istoric Mihai Viteazul (1971), regizat de Sergiu Nicolaescu.