Victor Iliu, regizor român

Victor Iliu (n. 24 noiembrie 1912, Sibiu – d. 4 septembrie 1968, Roma) a fost un regizor, critic și teoretician de film român, cunoscut mai ales pentru ecranizarea clasică a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici. Filmul, lansat în 1957, a fost una dintre primele producții cinematografice românești nominalizate la prestigiosul premiu Palme d’Or, în cadrul Festivalului de la Cannes.

Sirsa foto: https://pixabay.com/ro/illustrations/film-tambur-proiector-cinema-1673021

Absolvent al Academiei Comerciale din București, Victor Iliu s-a remarcat începând cu anul 1936 prin activitatea sa publicistică dedicată teoriei și criticii de film. Din 1941, și-a început cariera în producția de film, lucrând ca asistent operator și asistent de regie. Între 1944 și 1948, a fost consilier tehnic, redactor și regizor al jurnalului de actualități la Oficiul Național al Cinematografiei. Perioada 1946–1947 a marcat un moment important în formarea sa artistică, când a urmat un stagiu de specializare la Moscova, sub îndrumarea celebrului regizor Serghei Eisenstein.

Pentru activitatea sa, Victor Iliu a fost distins cu Ordinul Muncii clasa a II-a în 1954, „pentru merite deosebite pe tărâmul construcției de stat, economice, sociale și culturale”, și cu titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române în 1964, pentru contribuția adusă artei cinematografice.

Filmografia sa cuprinde atât documentare, cât și lungmetraje de ficțiune, printre care:

• Anul 1848 (1948) – documentar, scurtmetraj
• Scrisoarea lui Ion Marin către Scînteia (1949) – documentar, scurtmetraj
• În sat la noi (1951)
• Mitrea Cocor (1952)
• O scrisoare pierdută (1954)
• La „Moara cu noroc” (1957)
• Comoara din Vadul Vechi (1964)

Victor Iliu rămâne o figură emblematică a cinematografiei române, un regizor care a pus bazele unei perspective moderne asupra filmului artistic, în contextul unei epoci marcate de schimbări culturale și politice profunde.