Victor-Vartan Mestugean, gazetar, scriitor, director de publicații și animator cultural român armean

Victor-Vartan Mestugean (1869–1942) a fost una dintre cele mai reprezentative figuri ale comunității armene din România – gazetar, scriitor, director de publicații și animator cultural.

S-a născut la 15 august 1869, la București, în familia lui Kevork Mestugean, profesor și director al școlii armene din Capitală (1876–1881). A urmat liceul „Mihai Bravul”, iar după bacalaureat l-a însoțit pe tatăl său la Constantinopol, unde a predat timp de zece ani la „Institutul Mestugean”.

Sursa foto: AI

Bănuit de activitate naționalistă, s-a refugiat la Varna, unde a colaborat la ziarul Iravunk („Dreptatea”) și a fondat, alături de Ervant Sărmakeșhanlian, publicația Șarjum („Mișcarea”), semnând articole sub pseudonimul „Kamer-Arșavir”. În paralel, a desfășurat o intensă activitate politică în cadrul „Ligii Revoluționarilor Armeni” (Dașnakțutiun).

Revenit în București în 1899, a intrat în redacția ziarului Universul, unde a urcat treptat de la corector la reporter și corespondent special. A publicat reportaje de amploare, precum O călătorie la Ierusalim și București-Sahara, considerate printre primele texte de tip „reportaj de lungă respirație” din publicistica românească. În 1914 a devenit subdirector al ziarului, funcție deținută până la refugierea la Odesa (1916), unde a editat ziarul Depeșa (1917–1918).

Pe lângă activitatea jurnalistică, a fost director al revistei Universul Literar (1913–1916) și fondator al publicațiilor Aurora (1906–1908) și Ararat (1924–1942), cea din urmă fiind dedicată culturii și comunității armene.

După război, s-a implicat activ în viața comunității armene: director al școlii armene din București (1920), director de cancelarie al Uniunii Armenilor din România (1922–1942), membru al Eparhiei Armene (1922–1932), al Comitetului de Patronaj al orfelinatului de la Strunga și cofondator al Bibliotecii Centrale Armene din București (1927).

A întreținut o relație apropiată cu I. L. Caragiale, care i-a trimis din Berlin scrisori și articole pentru Universul, încredințându-i personal corecturile.

Victor-Vartan Mestugean a încetat din viață la 10 februarie 1942, la București, în locuința sa din azilul „Ana Melik”. Dispariția sa a coincis cu încetarea apariției revistei Ararat, reluată abia după 1989.

Lucrări:

• Getta (roman, 1916)
• Schițe și Filme (proză scurtă)
• București-Sahara și Ierusalim (memorii de călătorie, 1913–1914)
• Regina Noastră (omagiu reginei Elisabeta, la 70 de ani)
• Istoria Armenilor (2 vol., 1926)
• traduceri: Mica Antologie a poeților armeni (1934), Sfânta Liturghie (1938).