János (Hans) Mattis-Teutsch, artist al avangardei și inovator în arta românească și europeană

János Mattis-Teutsch, cunoscut și sub numele de Hans Mattis-Teutsch (13 august 1884, Brașov – 17 martie 1960, Brașov), a fost pictor expresionist, sculptor și grafician originar din Transilvania, având rădăcini maghiare și săsești.

Sursa foto: https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:János_Mattis-Teutsch?uselang=ro#/media/File:Stamps_of_Romania,_2004-113.jpg

Născut într-o familie mixtă maghiaro-germană, Mattis-Teutsch a urmat, în 1901, cursurile Academiei de Arte Decorative din Budapesta, unde a lucrat sub îndrumarea lui József Rippl-Rónai. Din 1903 a continuat studiile la Academia Regală din München, avându-i profesori pe Wilhelm von Rümann și Baltasar Schmitt. În 1904, din respect pentru tatăl vitreg, a adăugat la numele său de familie și numele „Teutsch”.
Stilul său a oscilat de-a lungul timpului între art nouveau, postimpresionism, fauvism, expresionism abstract, figurativ stilizat și constructivism.

În 1908, a început cariera didactică la Liceul Industrial din Brașov, activitate pe care a continuat-o, cu mici întreruperi, până la sfârșitul vieții. Prima mențiune în presă datează din 1911, când revista „Die Karpathen” l-a prezentat ca pe un tânăr sculptor promițător.

Între 1910 și 1925 a intrat în contact cu lucrările lui František Kupka și cu ideile grupului „Der Blaue Reiter”. În 1918, s-a alăturat „Abstrakte Gruppe der Sturm” din Berlin, unde a avut și o expoziție personală. Prima sa expoziție individuală în România a avut loc la București, în 1920, fiind apreciat pentru curajul de a expune lucrări expresioniste.

A fost o figură centrală a avangardei românești, activ în jurul revistei Contimporanul (alături de Victor Brauner, M.H. Maxy, Marcel Iancu) și implicat în publicațiile Das Ziel, Integral și MA. După această perioadă, s-a orientat către un stil figurativ cu influențe suprarealiste, pe care l-a numit „realism constructivist”.

În pictură, a realizat ciclurile expresionist-abstracte Empfindungen (Senzații) și Seelenblumen (Flori sufletești), între 1918 și 1924.

În 1931, a publicat la Potsdam volumul Kunstideologie – Stabilität und Aktivität im Kunstwerk, tradus în 1974 în limba română. În baza ideilor din această lucrare, s-a alăturat mișcării socialiste, intrând într-o etapă de creație realist-socialistă, cu teme precum Gesturile muncii și Muncitori fizici și intelectuali.

Între 1944 și 1945, a fondat Gruparea Artiștilor Plastici din Brașov, devenită ulterior filială a Uniunii Artiștilor Plastici, fiind ales de mai multe ori președinte. A avut o perioadă scurtă de interdicție, după care a revenit în viața artistică locală.
Ultima sa lucrare teoretică, Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă, finalizată în 1959, a rămas în manuscris.

Recunoaștere

• Liceul de Arte Plastice din Brașov îi poartă numele.
• Prima mare retrospectivă a operei sale a avut loc în 1970, la sala Dalles din București.
• La începutul anilor 2000, a fost omagiat prin ample retrospective la Budapesta și München.

Scrieri importante

• Gedichte / Schnitte (1917)
• Kunstideologie. Stabilität und Aktivität im Kunstwerk (1931)
• Ideologia artei (1975, traducere în română).

A avut un fiu, Ioan Mattis-Teutsch (1913–1988), pictor și grafician, o fiică (decedată prematur, colaboratoare a Annei Freud) și un nepot, Waldemar Mattis-Teutsch (n. 1950), continuator al tradiției artistice a familiei.