Joseph Marie Jacquard, pionierul automatizării în industria textilă

Joseph Marie Charles, cunoscut drept Jacquard, s-a născut la 7 iulie 1752 în Lyon și a murit la 7 august 1834 în Oullins. A fost un inventator francez remarcabil, căruia îi datorăm primul război de țesut semi-automat, invenție ce a marcat profund industria textilă și a influențat dezvoltarea ulterioară a calculatoarelor.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Joseph_Marie_Jacquard#/media/Fișier:A_la_mémoire_de_J.M._Jacquard.jpg

Fiul unui meșter din industria mătăsii, Jacquard a practicat mai multe meserii, multe dintre ele legate de producția textilă și de imprimerie. Studiind mecanica în mod autodidact, în 1801 a realizat o inovație tehnologică de excepție – războiul de țesut care îi poartă numele. Acesta prelua ideea unui mecanism creat de Jacques de Vaucanson și o combina cu sistemul plăcuțelor perforate inventate de Basile Bouchon. Mecanismul permitea selectarea automată a firelor de urzeală pe baza unui „program” înscris pe aceste plăcuțe, permițând astfel funcționarea cu un singur operator, față de echipele necesare anterior.

În 1815, aflat în vizită la Lyon, Napoleon I descoperă invenția și o sprijină, contribuind astfel la recunoașterea publică a lui Jacquard. Drept urmare, inventatorul primește Premiul Inventatorilor din partea Academiei din Lyon și, ulterior, este decorat cu Legiunea de Onoare, devenind și consilier municipal în Oullins.

Îmbunătățit în anii 1806 și 1817 de Jean-Antoine Breton, războiul de țesut Jacquard a cunoscut un succes internațional remarcabil. La Lyon, această inovație a impulsionat Revoluția Industrială, dar a provocat și nemulțumiri sociale din cauza înlocuirii forței de muncă umane – una dintre cauzele Revoltei Canuților din 1831.

Pe 16 august 1840, în piața Sathonay din Lyon, a fost inaugurată o statuie în bronz în cinstea lui Jacquard, ulterior relocată în piața Croix-Rousse. Deși distrusă în 1942, astăzi o nouă statuie din piatră amintește de contribuția sa.

Războiul de țesut cu plăcuțe perforate a fost o sursă de inspirație pentru Charles Babbage în proiectarea mașinilor sale de calcul. De altfel, acest dispozitiv este considerat un precursor al calculatorului modern, datorită utilizării unui program fix, funcționării în sistem binar și arhitecturii sale, comparabilă cu structura unui computer: partea de stocare (magazia), partea de procesare (moara) și cartelele perforate (programul).