Theodor Grigoriu, compozitor, muzicolog și muzician român

Theodor Grigoriu, (25 iulie 1926, Galați – 21 mai 2014, București), a fost un compozitor, muzicolog și muzician român, considerat unul dintre cei mai rafinați creatori ai muzicii românești contemporane.

Născut în Galați, Theodor Grigoriu a fost fiul lui Vasile și al Rariței Grigoriu. Talentul său muzical a fost remarcat de timpuriu: la doar șapte ani a fost admis la Conservatorul Regal de Muzică din București, unde a studiat cu George Enacovici și Cecilia Nitzulescu-Lupu. Ulterior, a fost îndrumat de Constantin Botez, concertist și pedagog, care i-a oferit lecții particulare gratuite până la vârsta de zece ani.

A continuat studiile la Conservatorul „Pro Arte”, înființat de violoncelistul George Cocea sub patronajul Reginei Maria. Între 1949 și 1954, s-a format sub îndrumarea lui Mihail Jora la Conservatorul din București, iar în perioada 1955–1956 a urmat un curs de aspirantură la Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova, unde l-a avut ca mentor pe Aram Haciaturian.

Sursa foto: https://pixabay.com/illustrations/music-grades-melody-musical-note-789957

Cu o formație complexă, incluzând și studii de arhitectură, Grigoriu s-a impus printr-o gândire muzicală riguroasă, originală și profund enesciană. A fost recunoscut atât în România, cât și pe plan internațional (Franța, SUA, Suedia, Germania, China, Rusia ș.a.), fiind considerat un continuator al spiritului lui George Enescu.

Theodor Grigoriu a abordat aproape toate genurile muzicale: muzică simfonică, de cameră, vocal-simfonică, corală, muzică de film și muzică religioasă. Dintre cele mai importante lucrări se remarcă:

Muzică simfonică și de cameră:

• Cvartetul nr. 1 pentru coarde (1943)
• Trio „Muntele magic” (1944)
• Simfonia cantabile (1950, rev. 1966)
• Pe Argeș în sus / Suita carpatină (1953 / 1980)
• Variațiuni simfonice pe un cântec de Anton Pann (1954–1955)
• Concert pentru dublă orchestră de cameră și oboi (1957)
• Omagiu lui Enescu – pentru orchestră de viori (1960)
• Canti per Europa – oratoriu pentru cor și orchestră (1978)
• Cele patru anotimpuri – 4 concerte pentru vioară și orchestră (1988)
• Concert pentru vioară „Trinity” (1994) – parte din trilogia Bizanț după Bizanț
• Simfonia „Trei temple” (neterminată, 2012–2014)

Muzică vocală și corală:

• Elegia Pontica (1968)
• Vocalizele mării – simfonie corală (1984/1992)
• Recviem pentru o poetă (Iulia Hașdeu) (1997)
• 33 de Psalmi – pentru cor mixt (2001)
• Ovidiu la Tomis – cor, orchestră și recitator (2003)

Muzică de film:

A compus coloana sonoră pentru peste 30 de filme românești, colaborând cu regizori de prestigiu:

• Erupția (1957, r. Liviu Ciulei)
• Valurile Dunării (1960), distins cu Premiul I la Karlovy Vary (1961)
• Setea (1961), Premiul II la Festivalul de la Moscova
• Codin (1963), prima coproducție franco-română, premiată la Cannes
• Pădurea spânzuraților (1965), regizat de Liviu Ciulei – premiul pentru regie la Cannes
• Dacii (1967), Columna (1968), Frații Jderi (1974), Burebista (1980) etc.

Orchestrații remarcabile:

• Impresii din copilărie – de George Enescu (2005, pentru vioară și orchestră)
• Șapte cântece pe versuri de Clement Marot – de Enescu (1964)
• Chopin orchestral (1999)
• Concert in memoriam Paul Dukas (2001).

Grigoriu a publicat lucrări de teorie și estetică muzicală, printre care:

• Muzica și Nimbul Poeziei (1986)
• Autobiografie (2007)
• Vă rog, reveniți, dragi maeștri (2012).

Premii și distincții

• Premiul de Compoziție „George Enescu” (1943)
• Premii ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1953, 1969, 1974, 1985, 2000, 2008)
• Marele Premiu UCMR (1999)
• Premiul Academiei Române pentru compoziție (1974)
• Premiul și Medalia de Aur ale Academiei Franceze „Art-Sciences-Lettres” (1990).

Decorații

• Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a II-a (1981)
• Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000).

Afilieri

• Membru al Academiei Franceze „Art-Sciences-Lettres”
• Membru SACEM – Paris
• Membru al UCMR și UCMR-ADA
• Membru al SNR / SIMC.