Theodor Grigoriu, compozitor, muzicolog și muzician român
#Postat de Carmen Vintu on iulie 25, 2025
Theodor Grigoriu, (25 iulie 1926, Galați – 21 mai 2014, București), a fost un compozitor, muzicolog și muzician român, considerat unul dintre cei mai rafinați creatori ai muzicii românești contemporane.
Născut în Galați, Theodor Grigoriu a fost fiul lui Vasile și al Rariței Grigoriu. Talentul său muzical a fost remarcat de timpuriu: la doar șapte ani a fost admis la Conservatorul Regal de Muzică din București, unde a studiat cu George Enacovici și Cecilia Nitzulescu-Lupu. Ulterior, a fost îndrumat de Constantin Botez, concertist și pedagog, care i-a oferit lecții particulare gratuite până la vârsta de zece ani.
A continuat studiile la Conservatorul „Pro Arte”, înființat de violoncelistul George Cocea sub patronajul Reginei Maria. Între 1949 și 1954, s-a format sub îndrumarea lui Mihail Jora la Conservatorul din București, iar în perioada 1955–1956 a urmat un curs de aspirantură la Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova, unde l-a avut ca mentor pe Aram Haciaturian.

Sursa foto: https://pixabay.com/illustrations/music-grades-melody-musical-note-789957
Cu o formație complexă, incluzând și studii de arhitectură, Grigoriu s-a impus printr-o gândire muzicală riguroasă, originală și profund enesciană. A fost recunoscut atât în România, cât și pe plan internațional (Franța, SUA, Suedia, Germania, China, Rusia ș.a.), fiind considerat un continuator al spiritului lui George Enescu.
Theodor Grigoriu a abordat aproape toate genurile muzicale: muzică simfonică, de cameră, vocal-simfonică, corală, muzică de film și muzică religioasă. Dintre cele mai importante lucrări se remarcă:
Muzică simfonică și de cameră:
- Cvartetul nr. 1 pentru coarde (1943)
- Trio „Muntele magic” (1944)
- Simfonia cantabile (1950, rev. 1966)
- Pe Argeș în sus / Suita carpatină (1953 / 1980)
- Variațiuni simfonice pe un cântec de Anton Pann (1954–1955)
- Concert pentru dublă orchestră de cameră și oboi (1957)
- Omagiu lui Enescu – pentru orchestră de viori (1960)
- Canti per Europa – oratoriu pentru cor și orchestră (1978)
- Cele patru anotimpuri – 4 concerte pentru vioară și orchestră (1988)
- Concert pentru vioară „Trinity” (1994) – parte din trilogia Bizanț după Bizanț
- Simfonia „Trei temple” (neterminată, 2012–2014)
Muzică vocală și corală:
- Elegia Pontica (1968)
- Vocalizele mării – simfonie corală (1984/1992)
- Recviem pentru o poetă (Iulia Hașdeu) (1997)
- 33 de Psalmi – pentru cor mixt (2001)
- Ovidiu la Tomis – cor, orchestră și recitator (2003)
Muzică de film:
A compus coloana sonoră pentru peste 30 de filme românești, colaborând cu regizori de prestigiu:
- Erupția (1957, r. Liviu Ciulei)
- Valurile Dunării (1960), distins cu Premiul I la Karlovy Vary (1961)
- Setea (1961), Premiul II la Festivalul de la Moscova
- Codin (1963), prima coproducție franco-română, premiată la Cannes
- Pădurea spânzuraților (1965), regizat de Liviu Ciulei – premiul pentru regie la Cannes
- Dacii (1967), Columna (1968), Frații Jderi (1974), Burebista (1980) etc.
Orchestrații remarcabile:
- Impresii din copilărie – de George Enescu (2005, pentru vioară și orchestră)
- Șapte cântece pe versuri de Clement Marot – de Enescu (1964)
- Chopin orchestral (1999)
- Concert in memoriam Paul Dukas (2001).
Grigoriu a publicat lucrări de teorie și estetică muzicală, printre care:
- Muzica și Nimbul Poeziei (1986)
- Autobiografie (2007)
- Vă rog, reveniți, dragi maeștri (2012).
Premii și distincții
- Premiul de Compoziție „George Enescu” (1943)
- Premii ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1953, 1969, 1974, 1985, 2000, 2008)
- Marele Premiu UCMR (1999)
- Premiul Academiei Române pentru compoziție (1974)
- Premiul și Medalia de Aur ale Academiei Franceze „Art-Sciences-Lettres” (1990).
Decorații
- Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a II-a (1981)
- Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000).
Afilieri
- Membru al Academiei Franceze „Art-Sciences-Lettres”
- Membru SACEM – Paris
- Membru al UCMR și UCMR-ADA
- Membru al SNR / SIMC.
Jurnal FM 