Gheorghe Popovici, jurist, istoric și poet român

Gheorghe Popovici (Teodor Robeanu) (n. 8 noiembrie 1863, Cernăuți – d. 12 iulie 1905, Muncaci, Ucraina) a fost un renumit jurist, istoric și poet român, membru corespondent al Academiei Române. Unul dintre liderii importanți ai Partidului Poporal Național Român din Bucovina, Popovici a contribuit la înființarea acestui partid în 1892 și a fost ales președinte al său în 1900. A scris poezii sub pseudonimul Teodor Robeanu.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/pen-feather-pen-ink-gold-writing-631321

Gheorghe Popovici a fost fiul preotului și profesorului universitar Eusebiu Popovici și al Elenei Hacman. A urmat cursurile școlii primare și gimnaziale la Cernăuți, absolvind în 1882. A continuat studiile la Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți, pe care le-a încheiat în 1886. În timpul studenției, a fost activ în cadrul Societății Academice Junimea, de care a devenit președinte în 1884, și în cadrul Societății Concordia.

După terminarea studiilor, a urmat specializări la Innsbruck și Viena, obținând doctoratul în științe juridice în 1894. În 1897, a fost ales deputat în Dieta Bucovinei și în Consiliul Imperial de la Viena. În 1898 a devenit redactor la Foaia Legilor Imperiale pentru Ducatul Bucovinei. În 1901, a renunțat la cetățenia austriacă și s-a mutat la București, dorind să ocupe o catedră universitară. În 1905, a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

Popovici a avut o activitate publicistică semnificativă, colaborând cu articole de istorie, drept și literatură la diverse reviste și ziare, precum Candela, Convorbiri Literare, Revista Politică, Gazeta Bucovinei, Patria, Tribuna și altele. A abordat teme variate, de la dreptul românesc până la aspecte istorice și culturale din Bucovina și Moldova.

Publicații importante

• Index Zolkievensis, în Candela, 1884
• Mihai Vodă și moșnenii din Sularul – o încercare interpretativă, 1886
• Opt documente românești privitoare la mănăstirea Putna (1707-1778), 1886
• Vechile așezăminte românești, 1887
• Runc – glosă la o colecțiune inedită de documente moldo-câmpulungene, 1892
• Nuvelă de castel, 1894
• Starostia Sepinicensă – Notiță privitoare la istoria vechii organizațiuni a Moldovei de Sus, 1900
• Ordinea de succesiune a moșiilor donative moldovene în sec. XV, 1903
• Anul de la martie în Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun, 1905
• Poezii postume, București, 1908 (publicate de Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel)
• Megieșii la români; Studiu asupra pareimiei juridice „ai carte, ai parte”; Jurământul cu brazda în cap, fragment din Istoria dreptului român; Dușegubina, fragment din Istoria dreptului român (conferințe în cadrul Societății Junimea).