1897 – Debutul lui George Enescu, în calitate de compozitor, la doar 16 ani

În data de 11 iunie 1897, George Enescu, în vârstă de doar 16 ani, își face debutul oficial ca autor în cadrul unui concert cameral desfășurat la Petite Salle Pleyel din Paris. A fost primul recital de autor susținut de un compozitor român în afara țării, prezentând exclusiv lucrări proprii. Muzicologul Viorel Cosma va descrie acest moment ca „o confirmare a apariției unui creator român de excepție pe scena internațională”.

Printre lucrările prezentate se numără Sonata pentru vioară nr. 1 în Re major, Op. 13, compusă în același an. (Interpretare: Remus Azoiței – vioară, Eduard Stan – pian).

Sursa foto: https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fișier:George_Enescu_%281%29.jpg

George Enescu, unul dintre cei mai mari muzicieni români, s-a născut pe 19 august 1881, în comuna Liveni-Vârnav (județul Botoșani), care astăzi îi poartă numele. A fost al doisprezecelea copil al Mariei Cozmovici și al lui Costache Enescu, ceilalți frați pierzându-și viața la vârste fragede.

Copilul-minune începe studiul pianului și, la doar patru ani, primește prima vioară, cântând după ureche, inspirat de muzica lăutarilor locali. La cinci ani compune prima piesă – Ţara Românească, pentru vioară și pian.

În 1886, întâlnirea cu compozitorul Eduard Caudella, de la Iași, se dovedește decisivă. Acesta îl încurajează să studieze notele, pe care micul Enescu le învață cu ajutorul unui inginer din Dorohoi. La doar șapte ani, revine la Iași și cântă pentru Caudella, de data aceasta „pe note”.

În toamna lui 1888, la recomandarea lui Caudella, Enescu este înscris la Conservatorul din Viena. Studiază vioara cu Siegmund Bachrich și Joseph Hellmesberger Jr., pianul cu Ludwig Ernst și teoria muzicală cu Robert Fuchs. Sub îndrumarea lui Hellmesberger, Enescu descoperă tainele interpretării clasice și ale dirijatului.

La 11 ani, își face debutul ca solist în sala „Bösendorfer” din Viena, interpretând Faust-Fantasie de Pablo de Sarasate. Criticii vienezi îl numesc „Mozartul român”, impresionând prin stăpânirea instrumentului și maturitatea artistică.

În 1895, se mută la Paris pentru a-și continua studiile la Conservator, cu mari maeștri precum Jules Massenet și Gabriel Fauré (compoziție) și Marsick (vioară). La doar 14 ani, impresionează ca pianist, violonist și compozitor. Fon­dează un trio instrumental în 1902 și, mai târziu, Cvartetul de coarde „George Enescu” (1904).

Anul 1897 aduce momentul care marchează afirmarea sa internațională: primul recital integral cu lucrări proprii, susținut în capitala Franței. În 1898, la numai 17 ani, Poema română, lucrare simfonică pentru orchestră, este prezentată în primă audiție absolută la Paris, primind aprecieri entuziaste.

Debutul său compozițional, în plină adolescență, și recunoașterea internațională timpurie conturează profilul unui artist excepțional, care avea să influențeze decisiv cultura muzicală românească și europeană.

Sursa: https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/08/28/documentar-viata-si-opera-marelui-compozitor-george-enescu-11-10-24