Jurnal FM 
Elena Caragiani-Stoenescu, prima femeie aviator din România
#Postat de Carmen Vintu on martie 29, 2026
Elena Caragiani-Stoenescu (n. 13 mai 1887, Tecuci, România – d. 29 martie 1929, București, România) a fost prima femeie aviator din România și de origine aromână.
Fiică a doctorului Alexandru Caragiani, angajat al spitalului din Tecuci, Elena s-a distins încă din tinerețe prin pasiuni neobișnuite pentru femeile acelei perioade. În 1907, a pătruns într-un domeniu exclusiv masculin, dedicându-se echitației, participând la competiții sportive alături de bărbați și ocupându-se cu antrenarea cailor pentru curse. În 1913, a obținut licența în drept, fiind una dintre primele femei din România cu studii juridice.
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Caragiani-Stoienescu#/media/Fișier:Caragiani-stoenescu.jpg
| Descriere | English: I scanned it from this book: „Amazoanele cerului” by V. Firoiu |
| Dată | 19 aprilie 2010 |
| Sursă | Operă proprie |
| Autor | Calusarul |
Licențiere
Eu, deținătorul drepturilor de autor ale acestei opere, prin prezenta îmi public lucrarea sub următoarele licențe:
Acest fișier a fost eliberat sub licența Creative Commons Atribuire și distribuire în condiții identice 3.0 Neadaptată.
Sursa foto: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Elena_caragiani_stoienescu.png?uselang=ro#Licen%C8%9Biere
În 1912, Elena a făcut primul său zbor cu un avion Wright adus special în România pentru formarea piloților. A fost însoțită de profesorul său de echitație și de cumnatul său, Andrei Popovici, care i-a fost un sprijin constant. În 1914, a obținut brevetul de pilot aviator cu numărul 1591, eliberat de Federația Aeronautică Internațională în Franța, după ce a urmat cursuri la Școala de pilotaj a Ligii Naționale Aeriene de la Băneasa și la Școala civilă de aviație a lui Roger Sommer de la Mourmelon le Grand (Paris).
Deși autoritățile române nu i-au permis să zboare în țară, Elena a plecat în Franța, devenind primul corespondent de război care relata „din avion”. În 1914, a participat la o traversare a oceanului alături de piloți americani. Revenită în România în 1916, autoritățile române au acceptat-o doar ca infirmieră în timpul războiului, la Iași și Tecuci. După război, a plecat din nou în Franța, unde și-a reluat cariera de jurnalistă, căsătorindu-se cu avocatul Virgil Stoenescu și stabilindu-se la Paris. A lucrat ca jurnalistă în Franța, Mexic, S.U.A., Africa și Asia, având ca specialitate reportajele aeriene.
Când s-a îmbolnăvit de tuberculoză, s-a întors în România, unde a decedat. A fost înmormântată în criptă la Cimitirul Bellu din București.
Elena Caragiani-Stoenescu a avut o mare pasiune pentru echitație, avându-l ca profesor pe locotenentul de cavalerie Mircea Zorileanu.
Galerie foto
- Fotocopie a brevetului de pilot-aviator emis la 22 ianuarie 1914 pe numele Elena Caragiani-Stoenescu în Franța
Fotocopie a brevetului de pilot-aviator emis la 22 ianuarie 1914 pe numele Elena Caragiani-Stoinescu în Franța
Calusarul – Operă proprie
I scanned it from this book: „Amazoanele cerului” by V. Firoiu
- CC BY-SA 3.0
- Fișier:Elena caragiani stoienescu.png
- Creată: 19 aprilie 2010
- Încărcată: 20 aprilie 2010
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Caragiani-Stoienescu#/media/Fișier:Elena_caragiani_stoienescu.png
Portret Elena Caragiani-Stoienescu
I did – I scanned it from this book „Amazoanele cerului” by V. Firoiu
Elena Caragiani-Stoinescu portrait
- Attribution
- Fișier:Elena caragiani stoienescu portret.png
- Creată: 3 decembrie 2010
- Încărcată: 20 aprilie 2010
