Indrieș Alexandra, prozatoare, poeticiană, eseistă și critic literar român
#Postat de Carmen Vintu on martie 13, 2026
Indrieș Alexandra (pseudonimul Gloriei Maria Barna), s-a născut pe 13 martie 1936, în Oradea, și a decedat în ianuarie 1993, în Timișoara. A fost o prozatoare și critic literar român.
A absolvit Liceul Teoretic din Arad în 1953 și a urmat cursurile Școlii de Literatură „Mihai Eminescu” din București. Ulterior, a obținut licența la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, unde a fost colegă cu Paul Goma și Sorin Titel. În 1956, a fost arestată și închisă pentru câteva luni, fiind acuzată de „agitație politică”, însă a fost salvată de la o detenție mai lungă de Andrei Lillin.
A obținut titlul de doctor în filologie în 1979.

Sursa foto: AI
Debutul său publicistic a avut loc în 1954, în ziarul Viața Capitalei, iar debutul editorial a fost în 1973, cu romanul Saltul în gol. Alexandra Indrieș a fost un critic literar de orientare structuralistă, fiind cunoscută pentru studiile sale minuțioase despre Lucian Blaga, cum ar fi Corola de minuni a lumii (1975) și Sporind a lumii taină (1981). În romanele sale Două-trei minute (1984) și Cutia de chibrituri (1987), libertatea imaginației epice în stil postmodernist a căpătat un loc central, iar semiotica a fost înlocuită de o abordare antropologică a psihologiei.
În Saltul în gol (1973), romanul de debut, protagonista Simina, marcată de suferințe personale (războiul, dispariția soțului, moartea fiicei într-un bombardament), încearcă să-și refacă viața alături de Grigore, un alt personaj solitar. Romanul se bazează pe discontinuități (decupaje, paranteze, montaje, retrospective), reflectând o interioritate agitată în căutarea unui echilibru, iar viața exterioară apare labirintică, ca o proiecție a vieții interioare.
Romanul Două-trei minute (1984) este un adevărat omagiu adus intertextualității, cu o narațiune care explorează cotidianul și se intersectează cu idei și citate din literatura română și universală. În Cutia de chibrituri (1987), narativitatea fragmentată aduce în prim-plan patru instanțe narative care alternează imprevizibil.
În criticele sale, Alexandra Indrieș a evocat, cu răbdare analitică, stilistica poeziei lui Lucian Blaga, în special în studiile Corola de minuni a lumii și Sporind a lumii taină, punând accent pe dimensiunea spirituală a universului poetic blagian și pe analiza semnificațiilor și imaginilor.
În Alternative bacoviene (1984) și Polifonia persoanei (1986), Alexandra Indrieș se îndepărtează de analiza semiotică, concentrându-se pe studiul ipostazelor eului și pe fundamentele antropologice ale creației estetice. În Polifonia persoanei, autoarea explorează structura tripartită a individualității artistice, inspirată de modelul triontic teoretizat de psihiatrii timișoreni Edward Pamfil și Doru Ogodescu.
Opere:
- Saltul în gol, roman, Timișoara, 1973
- Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistică a sistemului poetic al lui Lucian Blaga, Timișoara, 1975
- Sporind a lumii taină. Verbul în poezia lui Lucian Blaga, București, 1981
- Alternative bacoviene, eseuri, București, 1984
- Două-trei minute, roman, București, 1984
- Polifonia persoanei, eseuri, Timișoara, 1986
- Cutia de chibrituri, roman, București, 1987
Referințe critice:
- L. Ulici, Prima verba, 1975
- Olimpia Berea, în Orizont, nr. 38, 1975
- Brandușa Armanca, în Orizont, nr. 28, 1981
- Melania Livada, în România literară, nr. 17, 1982
- Elena Tacciu, în România literară, nr. 37, 1984
- A. D. Rachieru, în Orizont, nr. 36, 1984
- Brandușa Armanca, în Orizont, nr. 48, 1984
- S. Foarta, în Orizont, nr. 49, 51, 1986
- C. Ungureanu, în Orizont, nr. 2, 1987
- I. Simut, în Familia, nr. 10, 1988.
Jurnal FM 