Henric Sanielevici, jurnalist și critic literar român de origine evreiască

Henric Sanielevici (cunoscut și sub numele de Henri, Henry sau Enric; n. 21 septembrie 1875 – d. 19 februarie 1951) a fost un jurnalist și critic literar român de origine evreiască, cunoscut și pentru contribuțiile sale în domeniile antropologiei, etnografiei, sociologiei și zoologiei.

Mai multe detalii

Reuniunea socialistă la București, 1892, cu Constantin Dobrogeanu-Gherea și Constantin Mille în prim plan. Henric Sanielevici este pe al patrulea rând, al treilea din dreapta; de partea lui se află poetul Ion Păun-Pincio (dreapta) și jurnalistul Henric Streitman . Simion Sanielevici este pe același rând, al șaptelea din dreapta

Autor necunoscut – Ion C. Atanasiu, Pagini din istoria contimporană a României: 1881-1916. Vol. I: Mișcarea socialistă: 1881-1900 , Editura Adevĕrul, București [ny]. Poză republicată în numărul din martie 1968 al Magazinului Istoric , tot fără credite; identificarea persoanelor fotografiate, acolo.

Fotografia de grup a cercului socialist bucureștean. Constantin Mille, ținându-și cele două fiice în poală, este așezat al treilea din stânga în al doilea rând; următorii la rând, așezați: Vasile Morțun și Constantin Dobrogeanu-Gherea. Anton „Toni” Bacalbașa este direct în spatele lor, ținându-și mâna pe umărul lui Morțun. Artur Stavri este mai întâi așezat din stânga în același rând cu Mille, Morțun și Gherea. Rândul de sus, în picioare, din dreapta: Ion Păun-Pincio (al doilea), Henri Sanielevici (al treilea), Henric Streitman (al patrulea), Simion Sanielevici (al şaptelea). Rândul din față, înclinat, din dreapta: Alexandru Ionescu (primul), CZ Buzdugan (al treilea).

• Domeniul Public
• Fișier: Cercul socialist din București, 1892.jpeg
• Creat: 1892
• Încărcat: 13 iulie 2012

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/

Inițial, un susținător al socialismului în cercul politico-filosofic al lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, Sanielevici a fost influențat și de alte curente și, în 1905, a fondat propria revistă de critică literară, Curentul Nou. Alături de prietenul său, Garabet Ibrăileanu, Sanielevici a fost unul dintre fondatorii mișcării „Poporanismului”, o mișcare de stânga cu accent pe interesele țăranilor. Cu toate acestea, Sanielevici s-a distanțat rapid de marxism și agrarianism, criticând literatura română tradiționalistă și prognozând un neoclasicism pentru clasa muncitoare. Polemicile aprinse cu școala rivală a revistei Sămănătorul l-au izolat de alți membri ai mișcării poporaniste, pe care i-a considerat „reacționari”. Atitudinile sale ambigue în timpul Primului Război Mondial au generat și mai multe controverse.

Din 1920, Sanielevici a devenit o figură de stânga izolată, relansând Curentul Nou și asociindu-se doar cu ziarul popular Adevărul.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/