Alexandru Toma, scriitor, poet, jurnalist și traducător român de origine evreiască

Alexandru Toma, născut Solomon Moscovici pe 11 februarie 1875 la Urziceni și decedat pe 15 august 1954 la București, a fost un scriitor, poet, jurnalist și traducător român de origine evreiască. A fost membru al Partidului Comunist Român începând din 1933.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Toma#/media/Fi%C8%99ier:Alexandru_Toma.jpg
Alexandru Toma a adoptat pseudonimul literar de la Ion Luca Caragiale, în 1896, când a publicat un poem în revista Epoca literară. În primele etape ale carierei sale literare și publicistice, a folosit și alte pseudonime, precum Falstaff, Hâncu, Crayon, Tomșa și Endymion.

În 1919, a fost ales membru al Societății Scriitorilor Români. După ce a absolvit Facultatea de Litere din București, a lucrat ca profesor de istorie și filosofie la licee din București și ca redactor la ziarul socialist Lumea nouă.

După al Doilea Război Mondial, Alexandru Toma a devenit director al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă (ESPLA). Cunoscut pentru convingerile sale comuniste, el a promovat realismul socialist și stalinismul în literatura română. În 1948, a fost ales membru titular al Academiei Române. În acea perioadă, pictorul Jean Steriadi l-a surprins în portret sub numele „Academicianul A. Toma”.

Un exemplu al stilului său „realist” este poezia „La inaugurarea librăriei Cartea Rusă”, publicată în 1945, în care a sărbătorit înființarea Editurii și Librăriei ARLUS-Cartea Rusă ca un act important pentru civilizația română.

Alexandru Toma a avut o abordare criticată a realității, căutând să transforme știrile și evenimentele în poezii care se ajustau adesea la ideologia sa. Într-o poveste relatată de Vladimir Tismăneanu, Toma se lăuda că își ascundea „poemele antifasciste” în sticluțe de Urodonal pentru a le distribui discret.

După moartea lui Iosif Stalin, în martie 1953, Toma a publicat un elogiu în ziarul Scânteia, intitulat „Viață dați stalinistului gând!” în care își manifesta, din nou, devotamentul față de regimul stalinist.

A existat și o polemică în jurul unei articole publicate în Scânteia, în care Toma l-a atacat pe Tudor Arghezi, fiind suspectat că ar fi dorit să-l înlocuiască pe acesta din urmă, un mare poet român, cu tatăl său.
În 1952, Toma a primit Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” pentru „lupta și munca depuse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”.

Volume publicate
Alexandru Toma a publicat numeroase volume de poezii și lucrări literare, printre care:

• Poezii (1926), distins cu Premiul „Ion Heliade-Rădulescu”
• Ne vine dreptatea (1944)
• Placări pe culmi (1946)
• Pușkin, făclie peste vremi (1949)
• Cântul vieții (1950-1954)
• Poezii alese (1952), cu o ediție în 10.150 exemplare

Traduceri
Toma a tradus din literatura clasică franceză și din alți autori, lucrări importante fiind:

• Poezii și poeme din literatura universală (1954)
• Versuri de Carmen Sylva
• Renașterea de Joseph-Arthur de Gobineau
• Tartuffe de Molière
• Crâșmărița de Petőfi Sándor
• Povestiri pentru copii de Lev Tolstoi.