Elena Zamora, cântăreață română de operă, operetă și vodevil
#Postat de Carmen Vintu on februarie 7, 2026
Elena Zamora (numele de scenă al Elenei Stănescu; n. 7 februarie 1897, Ploiești – d. 25 iulie 1974, București) a fost o renumită cântăreață română de operă, operetă și vodevil, cunoscută în special pentru rolurile sale pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” și pentru spectacolele organizate de voluntari în timpul Primului Război Mondial. A fost distinsă cu titlul de Artist Emerit.
Elena Stănescu s-a născut în Ploiești, iar în copilărie familia sa s-a mutat la București. A urmat studii de canto la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București.

Sursa foto: https://de.m.wikipedia.org/wiki/Datei:Elena_Zamora.02.jpg
A debutat la vârsta de 17 ani într-o trupă de voluntari care cântau pentru soldații răniți în timpul războiului, sub conducerea lui George Enescu, alături de Maria Ventura, Zavaidoc și Fănică Luca. La Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, a avut ocazia să participe la un spectacol în care a fost decorată Ecaterina Teodoroiu.
Primul ei rol important a fost în opereta Mam’zelle Nitouche, pe scena Teatrului Național din Iași, unde a adoptat numele de scenă „Elena Zamora”, inspirat de denumirea unui cartier de lângă Azuga. Ulterior, a continuat să evolueze pe scenele din București, în spectacole de revistă, alături de artiști precum Lucia Calomeri, Ion Armășescu, Gheorghe Timică, Constantin Tănase și alții.
În 1922, Elena Zamora a plecat la Paris, unde a debutat pe scena Teatrului „Palace”. A continuat să susțină spectacole în Franța și a colaborat cu artiști români precum Zavaidoc și Constantin Tănase. A efectuat turnee în Europa, cu reprezentanțe deosebite în Italia, unde a revenit de trei ori pe parcursul carierei sale.
După întoarcerea în țară, a continuat să joace la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, pe atunci cunoscut sub numele de Teatrul Cărăbuș. În afacerea teatrală, Elena Zamora a fost, de asemenea, implicată în realizarea unor conferințe radio, alături de poetul Horia Furtună și pianistul Alfred Pagony. În 1964, a publicat volumul autobiografic Am slujit cântecul: amintiri după 50 de ani de teatru.
Roluri reprezentative
- Mam’zelle Nitouche de Florimond Ronger
- Baba Hîrca, operetă de Alexandru Flechtenmacher
- Péricola de Jacques Offenbach
- Vânzătorul de păsări de Carl Zeller
- Faust de Charles Gounod
- Manasse de Ronetti Roman
- Clareta-n concentrare
- Di Granda
- Țara lui Hűbsch
- Extemporalul
- La mascotte de Edmond Audran
- La fille de Madame Angot de Charles Lecocq
- Răpirea din Serai de Wolfgang Amadeus Mozart
- Florette și Patapon de Maurice Hannequin
- Zvăpăiata de Walter Kollo
- Ura Cărăbuș de Nicolae Kirițescu
- La lozul Cărăbușului de Nicolae Kirițescu
- Nevasta pantofarului de Federico Garcia Lorca
- N-a fost nuntă mai frumoasă de Nicolae Kirculescu
- Aculina de Iosif Kovner
- Ana Lugojana de Filaret Barbu
- Culegătorii de stele de Florin Comișe
- Lăsați-mă să cânt de Gherase Dendrino
- Liliacul de Johann Strauss
Distincții
- Titlul de Artist Emerit
- Ordinul Muncii, clasa a III-a (9 decembrie 1961), „pentru merite deosebite în muncă, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate artistică”
- Ordinul Meritul Cultural, clasa a II-a (12 septembrie 1968), „pentru merite deosebite în activitatea muzicală”.
Jurnal FM 