Dimitrie Ţichindeal, preot, cărturar, fabulist, traducător român
#Postat de Carmen Vintu on ianuarie 20, 2026
Dimitrie Ţichindeal (născut în 1775 la Becicherecu Mic – decedat pe 20 ianuarie 1818 la Timişoara) a fost un preot, cărturar, fabulist, traducător și un fervent militant pentru emanciparea românilor din Banat.
Ţichindeal s-a născut într-o familie de preoți și a urmat studiile teologice la Timișoara. După finalizarea studiilor, s-a întors în satul natal, unde a activat ca învățător și ulterior ca preot. A continuat să studieze la Timișoara sub îndrumarea profesorului Mihai Roșu și, mai târziu, s-a mutat la Arad, unde a lucrat timp de doi ani. În perioada în care era activ în învățământ, a publicat un volum de fabule cu substrat social, adaptate la realitățile românești ale vremii. Această lucrare a dus la demiterea sa din învățământ, deoarece promovarea limbii și culturii române era considerată o amenințare față de limba și cultura sârbească, dominantă în acea perioadă în Banat.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_%C8%9Aichindeal#/media/Fi%C8%99ier:Dimitrie_Tichindeal.jpg
Ţichindeal a continuat să lupte pentru drepturile românilor din Banat și, în 1807, a fost unul dintre semnatarii unui memoriu adresat împăratului Francisc I al Austriei, solicitând numirea unui director român pentru școlile din Banat. Ca urmare, Ţichindeal a devenit primul director român al școlii din Arad. În 1814, împreună cu alți reprezentanți ai românilor din Banat, a trimis un alt memoriu către împărat, cerând numirea unui episcop român la Arad. Aceasta a dus la pierderea catedrei sale, din cauza nemulțumirii Bisericii Ortodoxe Sârbe.
În paralel cu activitatea sa de militant pentru emanciparea românilor, Ţichindeal s-a dedicat traducerii lucrărilor din limba sârbească în limba română, cu scopul de a promova educația și cultura românească. A tradus lucrările marelui iluminist sârb Dositej Obradovic, inclusiv fabulele acestuia, care au fost adaptate pentru a reflecta realitățile românești. Aceste traduceri au fost publicate ulterior ca fiind creații proprii ale lui Ţichindeal, dar ele au o valoare simbolică mai degrabă decât literară, deoarece au fost adaptate la viața și obiceiurile românilor din Banat.
Ţichindeal a murit la vârsta de 43 de ani, într-un spital din Timișoara, iar trupul său a fost înmormântat la Becicherecu Mic.
Lucrări
- Sfaturile înțelegerii celei sănătoase prin bine înțeleptul Dositei Obradovici întocmite iară acum întăia dată întoarse despre limba sârbească și întru acest chip în limba daco-românească aşezate (Buda, 1802)
- Adunare de lucruri moralicești de folos și spre veselie, prin Dositei Obradovici întocmită, iară acum în limba daco-românească traduse (Buda, 1808)
- Epitomul sau scurte arătări pentru sfânta biserică, pentru veșmintele ei și pentru dumnezeiasca Liturghie care se săvârșește într-însa (Buda, 1808)
- Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături (Buda, 1814)
- Arătare despre starea acestor noao întroduse sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești (Buda, 1813)
- Îndreptări moralicești tinerilor foarte folositoare (Buda, 1813)
În manuscris: Despre sărbători, Dogmaticeasca teologie, Păstoreasca teologie.
Bibliografie
- Predescu, Lucian, Enciclopedia României Cugetarea, Editura Saeculum, București, 1999, ISBN 973-9399-03-7, p. 849
- Vintilescu, Virgil, Dimitrie Ţichindeal, Biblioteca Centrală a Regiunii Banat, Timișoara, 1965.
Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Dimitrie_%C5%A2ichindeal
Jurnal FM 