Dimitrie Ţichindeal, preot, cărturar, fabulist, traducător român

Dimitrie Ţichindeal (născut în 1775 la Becicherecu Mic – decedat pe 20 ianuarie 1818 la Timişoara) a fost un preot, cărturar, fabulist, traducător și un fervent militant pentru emanciparea românilor din Banat.
Ţichindeal s-a născut într-o familie de preoți și a urmat studiile teologice la Timișoara. După finalizarea studiilor, s-a întors în satul natal, unde a activat ca învățător și ulterior ca preot. A continuat să studieze la Timișoara sub îndrumarea profesorului Mihai Roșu și, mai târziu, s-a mutat la Arad, unde a lucrat timp de doi ani. În perioada în care era activ în învățământ, a publicat un volum de fabule cu substrat social, adaptate la realitățile românești ale vremii. Această lucrare a dus la demiterea sa din învățământ, deoarece promovarea limbii și culturii române era considerată o amenințare față de limba și cultura sârbească, dominantă în acea perioadă în Banat.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_%C8%9Aichindeal#/media/Fi%C8%99ier:Dimitrie_Tichindeal.jpg

Ţichindeal a continuat să lupte pentru drepturile românilor din Banat și, în 1807, a fost unul dintre semnatarii unui memoriu adresat împăratului Francisc I al Austriei, solicitând numirea unui director român pentru școlile din Banat. Ca urmare, Ţichindeal a devenit primul director român al școlii din Arad. În 1814, împreună cu alți reprezentanți ai românilor din Banat, a trimis un alt memoriu către împărat, cerând numirea unui episcop român la Arad. Aceasta a dus la pierderea catedrei sale, din cauza nemulțumirii Bisericii Ortodoxe Sârbe.

În paralel cu activitatea sa de militant pentru emanciparea românilor, Ţichindeal s-a dedicat traducerii lucrărilor din limba sârbească în limba română, cu scopul de a promova educația și cultura românească. A tradus lucrările marelui iluminist sârb Dositej Obradovic, inclusiv fabulele acestuia, care au fost adaptate pentru a reflecta realitățile românești. Aceste traduceri au fost publicate ulterior ca fiind creații proprii ale lui Ţichindeal, dar ele au o valoare simbolică mai degrabă decât literară, deoarece au fost adaptate la viața și obiceiurile românilor din Banat.

Ţichindeal a murit la vârsta de 43 de ani, într-un spital din Timișoara, iar trupul său a fost înmormântat la Becicherecu Mic.

Lucrări

1. Sfaturile înțelegerii celei sănătoase prin bine înțeleptul Dositei Obradovici întocmite iară acum întăia dată întoarse despre limba sârbească și întru acest chip în limba daco-românească aşezate (Buda, 1802)
2. Adunare de lucruri moralicești de folos și spre veselie, prin Dositei Obradovici întocmită, iară acum în limba daco-românească traduse (Buda, 1808)
3. Epitomul sau scurte arătări pentru sfânta biserică, pentru veșmintele ei și pentru dumnezeiasca Liturghie care se săvârșește într-însa (Buda, 1808)
4. Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături (Buda, 1814)
5. Arătare despre starea acestor noao întroduse sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești (Buda, 1813)
6. Îndreptări moralicești tinerilor foarte folositoare (Buda, 1813)

În manuscris: Despre sărbători, Dogmaticeasca teologie, Păstoreasca teologie.

Bibliografie

• Predescu, Lucian, Enciclopedia României Cugetarea, Editura Saeculum, București, 1999, ISBN 973-9399-03-7, p. 849
• Vintilescu, Virgil, Dimitrie Ţichindeal, Biblioteca Centrală a Regiunii Banat, Timișoara, 1965.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Dimitrie_%C5%A2ichindeal