Tiberiu Brediceanu, compozitor și folclorist român

Tiberiu Brediceanu (născut la 2 aprilie 1877, în Lugoj – decedat la 19 decembrie 1968, în București) a fost un compozitor și folclorist român.
Tiberiu Brediceanu s-a născut în familia Bredicenilor, una dintre cele mai renumite familii din Lugoj. A fost fiul politicianului Coriolan Brediceanu, fratele lui Caius Brediceanu și tatăl lui Mihai Brediceanu. Între anii 1887-1891 a studiat muzica la Lugoj, cu dirijorul Iosif Czegka și Sofia Vlad Rădulescu, continuându-și studiile muzicale la Košice (Slovacia). La liceul din Blaj (1892-1895) a studiat cu compozitorul Iacob Mureșanu, iar mai târziu, între 1903-1906, la Sibiu cu Hermann Kirchner și, între 1913-1914, la Brașov cu Paul Richter.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Tiberiu_Brediceanu#/media/Fi%C8%99ier:Tiberiu_Brediceanu.jpg

Pe lângă studiile muzicale, Brediceanu a obținut și o licență în drept la Cluj-Napoca. După Unirea Transilvaniei cu România, a fost implicat activ în înființarea Teatrului Național, Conservatorului și Operei Române din Cluj, instituție al cărei director a fost.

În politică, a fost membru al Partidului Național-Țărănesc și a activat ca deputat între 1919 și 1920. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1937 (restituit în drepturi în 1990) și membru corespondent al Societății Franceze de Muzicologie. De asemenea, a fost președinte al Conservatorului „Astra” din Brașov și director al băncii „Albina” – sucursala Brașov.

Tiberiu Brediceanu a fost un pasionat folclorist, culegând peste 2.000 de melodii populare, în special din Banat și Maramureș, publicându-le în 10 volume, incluzând doine, cântece haiducești, de joc și colinde, contribuind astfel la conservarea unui important tezaur folcloric național.

Opera principală

Compoziții muzicale

• Aurora, vals pentru pian, 1900
• Hora pentru pian, 1902
• Quadrilul pe motive române, 1904
• Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul în port, joc și cântec, devenită ulterior România în port, joc și cântare, 1905
• La șezătoare, scene lirice, 1908
• Hora în bemol major, 1921
• Seara Mare, scene lirice, 1924
• Colinde pentru voce și pian, 1924
• La seceriș (icoană de la țară într-un act), 1936

Muzicologie și folclor

• Melodii populare românești din Maramureș
• Melodii populare românești din Banat
• Poemul coregrafic
• Doine și cântece românești pe teme populare
• Muzica și compozitorii români ai Transilvaniei

Bibliografie

• Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962
• Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, Editura Saeculum, București, 1999, ISBN 973-9399-03-7
• Rusu, Dorina N., Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, București, 1999, ISBN 973-27-06967

Legături externe

• UCMR – Biografia lui Tiberiu Brediceanu
• Filarmonica Pitești – Biografia lui Tiberiu Brediceanu.

Sursa: https://www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/Tiberiu_Brediceanu