Current track

Title

Artist


Eugen Simion, critic și istoric literar român, eseist, editor și profesor universitar, academician

#Postat de on octombrie 18, 2025

Eugen Simion (n. 25 mai 1933, Chiojdeanca, Prahova – d. 18 octombrie 2022, București) a fost un critic și istoric literar român, eseist, editor și profesor universitar. A fost membru titular al Academiei Române, unde a deținut funcția de președinte între 1998 și aprilie 2006.

A urmat Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești (actualmente Colegiul Național „Ion Luca Caragiale”), unde a fost coleg cu Nichita Stănescu. Între 1952 și 1957, a studiat la Facultatea de Litere a Universității din București, având profesori renumiți precum Tudor Vianu, G. Călinescu, Alexandru Rosetti și Iorgu Iordan. În 1969, a obținut titlul de doctor în științe filologice cu teza Eugen Lovinescu, scepticul mântuit, sub îndrumarea profesorului Șerban Cioculescu.

Eugen Simion. Sala Dalles, Ora 19:00, 9 martie 2011, lansare Lyrica magna (Eseu despre poezia lui Nichita Stănescu), Editura Curtea Veche, 2010 de Daniel Cristea-Enache.

Javicisro – Operă proprie

  • CC BY-SA 3.0
  • Fișier:Eugen-simion.jpg
  • Creată: 9 martie 2011
  • Încărcată: 10 martie 2011

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Simion#/media/Fi%C8%99ier:Eugen-simion.jpg

După absolvirea facultății, Simion a devenit cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” (1957-1962), activând în colectivul „Eminescu”, condus de Perpessicius. A fost redactor la Gazeta literară (1962-1968) și lector universitar la Facultatea de Litere din București (1964-1971). Între 1970 și 1973, a fost lector invitat de limba română la Universitatea Sorbonne, iar în 1974, a obținut o bursă în Germania. Începând cu 1971, a devenit conferențiar universitar, iar din 1990, profesor la Universitatea din București. În 2006, a fost numit director general al Institutului „G. Călinescu”.

Simion și-a făcut debutul publicistic în 1958 cu un articol despre Caietele Eminescu în revista Tribuna. A colaborat cu reviste importante precum Gazeta literară, Contemporanul, Viața românească, România literară și Caiete critice (pe care a condus-o din 1990). Din 1993, a fost membru al Academiei Române și, în 1998, ales președintele acesteia. A publicat peste 3.000 de articole și studii, coordonând și monumentalul Dicționar general al literaturii române (vol. I-VII, 2004-2009).

Eugen Simion a primit titlul de Doctor Honoris Causa de la mai multe universități din România și a fost decorat cu numeroase distincții, printre care Ordinul Steaua României în grad de Marea Cruce și Legiunea de Onoare a Franței (2002). A fost președintele Fundației Naționale pentru Știință și Artă și coordonator al colecției Opere fundamentale.

Opera

Printre lucrările sale se numără:

  • Proza lui Eminescu (1964)
  • Eugen Lovinescu, scepticul mântuit (1971)
  • Scriitori români de azi (vol. I-IV, 1974-1989)
  • Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian (1977)
  • Dimineața poeților (1980)
  • Întoarcerea autorului (1981)
  • Sfidarea retoricii. Jurnal german (1985)
  • Mircea Eliade, un spirit al amplitudinii (1995)
  • Cioran – o mitologie a nedesăvârșirilor (2014)

A coordonat ediții importante ale operelor lui Mihai Eminescu, E. Lovinescu, Lucian Blaga și Mircea Eliade. De asemenea, lucrările sale au fost traduse în mai multe limbi străine.

Simion a primit de cinci ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Academiei Române (1977). În 2002, a fost decorat cu Legiunea de Onoare a Franței.

A fost membru al Academiei Române, al Uniunii Scriitorilor din România, al Academiei Regale de Științe din Danemarca și al Academiei de Științe Morale și Politice din Franța.

Tagged as

Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *