Current track

Title

Artist


1925 – O nouă împărțire administrativă a României

#Postat de on septembrie 25, 2024

Pe 25 septembrie 1925, prin Decretul regal nr. 2.465, România a adoptat o nouă împărțire administrativă, finalizând procesul de organizare legislativă și statală unitară. Această reorganizare a stabilit 17 municipii: Arad, Brașov, Brăila, București, Cernăuți, Cetatea-Albă, Chișinău, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploiești, Sibiu, Târgu-Mureș și Timișoara. În această perioadă, județele Regatului României au devenit unitățile administrativ-teritoriale ale României Mari, organizarea administrativă a țării fiind reflectată în trei perioade distincte.


Mai multe detalii

1925 – O nouă împărțire administrativă a României
1925 – O nouă împărțire administrativă a României

Județele Regatului României, 1925

Andrein – Operă proprie

Counties of Romania (1919-1925)

  • CC BY-SA 3.0
  • Fișier:Judete 1919-25.png
  • Creată: 6 noiembrie 2011
  • Încărcată: 3 iunie 2016

Sursa foto: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Greater_Romania_1930.svg

În perioada 1918-1925, s-au păstrat specificitățile administrative ale provinciilor unite cu Vechiul Regat. Abia prin legea de unificare administrativă din 14 iunie 1925, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1926, s-a impus o organizare unitară pe tot teritoriul țării.

Între 1925 și 1938, pe baza Constituției din 1923 și a legii din 1925, România a fost împărțită în 71 de județe, 489 de plăși și 8.879 de comune, această structură suferind ulterior modificări la nivel local.

În perioada 1938-1940, România a fost reorganizată administrativ conform Constituției din 1938, inspirată de modelul fascist. Noua unitate administrativă, ținutul, a grupat mai multe județe, eliminând criteriul istoric. Pe baza legii administrative din 14 august 1938, țara a fost împărțită în 10 ținuturi: Argeș (Bucegi), Crișuri (Someș), Dunării (Dunărea de Jos), Jiu (Olt), Mării, Mureș (Alba Iulia), Nistru, Prut, Suceava și Timiș. Această împărțire a fost inspirată de legislația administrativă italiană și iugoslavă, iar numele ținuturilor au fost date după ape, pentru a minimiza importanța istorică a regiunilor. În Transilvania, județele cu populație majoritar maghiară au fost incluse în ținuturi mai mari, pentru a reduce procentul minorităților în cadrul acestor regiuni.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bele_interbelice_ale_Regatului_Rom%C3%A2niei

Alte articole: https://jurnalfm.ro/marcel-marcian/


Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *