„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 8 la 14 aprilie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Unii dintre onorabilii cititori ai rândurilor de față mi-au reproșat că inserez prea multe evenimente care s-au petrecut de-a lungul timpului. Sincer, eu nu am ce face dacă istoria-i așa de plină de evenimente încât eu prezint aici doar o câtime cât o clipire de ochi la scara istoriei! Am să-ncerc în această săptămână să fiu mai laconic și să prezint doar câteva evenimente pentru fiecare zi, să vedem cum iese! Pentru început, vom vedea ce s-a întâmplat în 8 aprilie. Aceasta este „Ziua internaţională a romilor”, care sărbătoreşte organizarea primului Congres al romilor de pretutindeni, care s-a desfăşurat la Londra, la 8.IV.1971. „Sărbătoarea etniei romilor din România”, stabilită prin Legea nr. 66/2006.În 1492, a murit Lorenzo de Medici, conducător, din 1469, al Florenţei; poet şi filosof; sprijinitor al artelor şi literaturii, a atras la curtea sa numeroşi artişti şi umanişti, făcând din Florenţa adevăratul centru al Renaşterii italiene (n. 1449). În 1802, s-a născut Gheorghe Magheru, general şi om politic; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească (membru în Guvernul provizoriu); a luptat pentru unirea Principatelor (m. 1880). În1820, în Insula Milos din Marea Egee, a fost descoperită o sculptură antică a Afroditei, cunoscută astăzi ca celebra statuie grecească Venus din Milo. Conform unei inscripții de pe soclul inițial sculptura a dispărut misterios imediat după descoperire şi a fost sculptată de „Alexandros, fiul lui Menides, cetățean al Antiohiei din Maeander…”. Povestea descoperirii sculpturii începe când un ofițer francez pe nume Oliver Voutier şi un fermier local, pe nume Yorgos Kentrotas, au observat pe locul unui vechi teatru de pe insula Milos o bucată de piatră, a cărei frumuseţe i-a atras imediat atenţia lui Voutier. Acesta l-a plătit pe fermier să sape mai adânc pentru a extrage întregul obiect. În anul 1821, sculptura i-a fost prezentată regelui Ludovic al XVIII-lea care s-a oferit să o aşeze la Muzeul Luvru din Paris, unde a rămas până în zilele noastre. Venus din Milo este una dintre cele mai celebre sculpturi ale Greciei antice şi una dintre cele mai cunoscute monumente vechi din întreaga lume. În 1828, 8/20, s-a născut medicul român de origine franceză Carol Davila; a organizat serviciul sanitar militar şi ocrotirea sănătăţii publice; împreună cu Nicolae Kretzulescu, a pus bazele învăţământului medical românesc (m. 1884). În 1829, 8/20, a apărut (până la 19.IV/1.V.1848), la Bucureşti, „Curierul românesc”, primul periodic din Ţara Românească, editat de Ion Heliade-Rădulescu (între 29.XI/11.XII şi 13/25.XII.1859 apare seria a II-a). În 1839, 8/20, s-a născut (la Sigmaringen, Germania) Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, proclamat domnitor al României la 10.V.1866; după cucerirea Independenţei (1877), la 10.V.1881 Carol I este încoronat, devenind primul rege al României; şi-a legat numele de acte importante ale istoriei moderne româneşti, contribuind la consolidarea instituţiilor democratice ale statului; membru de onoare al Societăţii Academice Române (1867); preşedinte de onoare (1879-1914) şi protector (1867-1914) al Academiei Române (m. 1914). În 1885, a murit Constantin A. Rosetti, scriitor, publicist şi om politic liberal; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice (1860, 1866-1867) a propus şi susţinut înfiinţarea Societăţii Academice Române (1866), numărându-se printre membrii fondatori ai acesteia (n. 1816). În 1885, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, avea loc premiera comediei „D-ale carnavalului”, de I. L. Caragiale. Piesa a fost publicată la data de 1 mai a aceluiaşi an în revista „Convorbiri literare” (8/20). În 1904, s-a născut inginerul Gheorghe Manea; cercetări ştiinţifice în domeniul construcţiilor de maşini; cursurile sale la Institutul Politehnic Bucureşti (publicate sub titlul „Organe de maşini”, 1956-1958) au devenit lucrări de referinţă în domeniu; membru corespondent al Academiei Române (m. 1978). În 1911, s-a născut eseistul şi filosoful Emil Cioran; în 1938 primeşte o bursă din partea statului francez şi se stabileşte apoi la Paris, unde continuă să scrie în limba franceză (m. 1995). („Lacrimi şi sfinţi”, „Tratat de descompunere”, „Îndreptar pătimaş”, „Amurgul gândurilor”), stabilit în Franţa ( d.20 iunie 1995 Franța). În 1933, s-a născut istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-al doilea război mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru titular al Academiei Române din 2006 (m. 2012). În 1950, a murit (la Londra) renumitul balerin şi coregraf Vaslav Nijinsky; după o carieră fulminantă, s-a retras la numai 29 de ani, din cauza unei boli psihice (n. 1890, la Kiev/Ucraina, din părinţi polonezi, ambii cunoscuţi dansatori). În 1970, inaugurarea oficială a Aeroportului Internaţional Bucureşti – Otopeni, acum Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”. În 1973, a murit Pablo Picasso, pictor, grafician, sculptor şi ceramist spaniol. În 1994, a murit actorul, regizorul şi scenaristul de film Jean Georgescu; pionier al cinematografului românesc (încă din epoca filmului mut) (n. 1901). Alte surse dau ca an al naşterii 1904. În 2010, a fost semnat, la Praga, Tratatul ruso-american de reducere a armelor strategice ofensive, START II, de către preşedintele rus de atunci, Dmitri Medvedev, şi cel american, Barack Obama; tratatul, care a intrat în vigoare la 5.II.2011, prevede desfăşurarea a maximum 1.550 de ogive nucleare de către fiecare din cele două state, reprezentând o reducere cu 30% faţă de nivelul stabilit prin Tratatul de dezarmare nucleară încheiat în 2002. În 2013, a murit lady Margaret (Hilda) Thatcher, om politic britanic; lider al Partidului Conservator (1975-1990); prima femeie prim-ministru al Marii Britanii (1979-1990); supranumită şi „Doamna de Fier”, deoarece a remodelat ţara cu un liberalism economic intransigent şi i-a restabilit prestigiul internaţional (n. 1925).

Ziua de marți ne spune ce s-a întâmplat în 9 aprilie…În 1553, a murit François Rabelais, scriitor renascentist francez. Călugăr şi medic, cel mai de seamă reprezentant al Renaşterii franceze. Monument al literaturii universale, romanul satiric şi comic în cinci părţi, Gargantua şi Pantagruel (1532) este o operă fără egal în întreaga istorie a literaturii.François Rabelais (n. circa 1494) a fost un scriitor şi medic francez. Spirit umanist, poliglot, cu largă deschidere culturală, a fost una dintre cele mai reprezentative personalităţi ale Renaşterii. Opera care i-a asigurat nemurirea o constituie romanele Gargantua şi Pantagruel, o satiră acidă la adresa moravurilor acelei epoci, prin care critică bigotismul, superstiţiile şi abuzurile clerului. În 1626, a murit Francis Bacon, om politic şi filosof, iniţiatorul empirismului englez. În 1654, a murit Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti. A fost păstrător şi întemeietor de tradiţii (restaurator), unificator, om politic şi diplomat, conducător de oaste, legislator, mare ctitor de aşezăminte, sprijinitor al culturii. În domeniul juridic a tipărit Pravila de la Govora (1640) şi Îndreptarea legii (1652). A ctitorit şi restaurat biserici şi mănăstiri (n. 1580, Brâncoveni). În 1732, Ioan Inocenţiu Micu-Klain adresează Curţii de la Viena un memoriu în care cere să fie respectate drepturile promise românilor transilvăneni greco-catolici prin cele două diplome leopoldine (1699 şi 1701). În 1803, a încetat din viaţă Samuel Brukenthal, om politic sas din Transilvania, guvernator. A iniţiat un şir de măsuri administrative, juridice, economice şi culturale în Transilvania. Mare colecţionar de artă, palatul lui din Sibiu a fost transformat în muzeu, azi Muzeul „Brukenthal”, inaugurat în 1817. Este cel mai vechi din România şi adăposteşte colecţia sa de artă (n. 26 iulie 1721, Nocrich, judeţul Sibiu). În 1821, a-a născut poetul Charles Baudelaire, unul dintre iniţiatorii poeziei şi artei moderne. Autor al volumului de versuri Florile răului (1857), al culegerii de eseuri Arta romantică (1868), al unor Mici poeme în proză (1868). Scrierile sale au fost traduse în mai multe ţări.Arta lui se distinge prin perfecţiunea versificaţiei, muzicalitatea formei poetice, prin darul evocării şi al imaginaţiei. Charles Baudelaire a fost un poet francez (d. 31 august 1867), a cărui originalitate continuă să-i provoace atât pe cititorii săi, cât şi pe comentatorii operei sale. Este considerat poetul care a revoluţionat întreaga lirică franceză şi europeană prin originalitatea volumului său controversat Les Fleurs du Mal („Florile răului”). Va avea o influenţă puternică asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai târziu. La noi voulumul poetului Tudor Arghezi, Flori de mucigai a fost influenţat de volumul lui Baudelaire, Florile răului. În 1850, la Teatrul Naţional din Iaşi s-a jucat în premieră „Chiriţa în Iaşi sau Două fete şi-o neneacă”, de Vasile Alecsandri. Alături de continuarea ei – Chiriţa în provincie (1852) – aceasta este cea mai reprezentativă dintre creaţiile comic-dramatice ale lui Vasile Alecsandri, înregistrând, atât în epocă, cât şi la generaţiile următoare, un mare succes. În 1865, s-a încheiat războiul civil american (început la 12.IV.1861), prin capitularea generalului sudist Robert Lee (la Appomattox/Virginia) în faţa generalului unionist Ulysses S. Grant. În1882, s-a născut, la Brăila, George Niculescu-Basu (m.1964), cântăreţ de operă (bas) român. Una din marile figuri ale teatrului liric românesc din prima jumătate a secolului trecut. A slujit Opera Română din Bucureşti timp de patru decenii, unde a creat memorabile roluri în operele: Faust; Bărbierul din Sevilla; Boris Godunov; Cavalerul rozelor; Povestirile lui Hoffman şi altele. A evoluat pe scenele lirice din Italia, Spania, Franţa, Austria. În 1894, s-a născut Camil Petrescu, scriitor român.Membru titular al Academiei Române (1948).Autor al unei „doctrine a substanţei”.A scris lirică de război (Ciclul morţii, 1923).Promotor al romanului modern, ilustrat prin romane citadine şi de analiză (Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, 1930; Patul lui Procust, 1933; Un om între oameni, 1953, roman frescă etc.).A scris drame şi comedii (Jocul ielelor, 1918; Danton, 1924; Mitică Popescu, 1925 etc, d. 14 mai 1957). În 1905, s-a născut politicianul american William Fullbright; senator democrat între anii 1945 şi 1974; fondatorul unui important program internaţional educaţional şi de schimburi culturale, care-i poartă numele (m. 1995).În 1918, s-a reunit, la Roma, Congresul naţiunilor asuprite din Austro-Ungaria care a decis ca fiecare naţiune componentă a imperiului să se constituie în stat naţional sau să se unească cu statul său naţional. În 1918, apare Decretul regal de unire a Basarabiei cu România, semnat de Ferdinand I, regele României, şi contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Dem. Dobrescu, ministrul de justiţie. La 27.III/9.IV.1918 Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, a hotărât, prin majoritatea absolută a votului, unirea Basarabiei cu România (după 106 ani de dominaţie rusă). În 1933, s-a născut actorul francez de film Jean-Paul Belmondo. A debutat pe ecran în filmul Fii frumoasă şi taci (1957). Rolurile următoare din Moderato cantabile (1960), La Ciociara (1960) şi O femeie este o femeie (1961) îl aliniază marilor nume ale ecranului francez. A abordat cu dezinvoltură o gamă variată de roluri. În 1933, s-a născut Gian Maria Volontè, actor italian de film (m. 1994).A debutat pe ecran în 1960, în filmul Sub zece steaguri. De-a lungul anilor, a întruchipat caractere puternice, personajele sale se afirmă pe plan social şi politic (Clasa muncitoare merge în paradis; Cristos s-a oprit la Eboli; Cazul Moro etc). În1959, NASA a anunţat oficial terminarea selecţiei pentru primii astronauţi. Printre ei, Alan Shepard – ce-l de-al cincilea om care a păşit pe Luna şi John Glenn – primul american care a orbitat vreodată în jurul Pământului. În 1961, a murit Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător. A scris comedii satirice („Gaiţele sau Cuibul de viespi”, „Dictatorul”), evocări istorice („ Nunta din Perugia”, „Borgia”, „Michelangelo”), remarcabile prin conflictul incisiv, varietatea tipologică şi valoarea observaţiei sociale şi psihologice (n.28.03.1888). În 2003, în războiul din Irak, trupele coaliţiei americano-britanice ocupă Bagdadul. În 2002, la Westminster Abbey au loc funeraliile reginei mamă Elizabeth a Marii Britanii. Abaţia Westminster este biserica cea mai cunoscută din Londra. Construcţia sa a început în secolul XI.Este mormântul majorităţii regilor şi reginelor engleze, dar şi a mai multor oameni celebri.Colţul poeţilor aduce onoruri scriitorilor Regatului Unit. Aproape toate încoronările monarhilor englezi au avut loc în această abaţie.Adevăratul nume al catedralei este „Biserica colegială a Sfântului Petru”. Abaţia este inclusă în patrimoniul mondial al UNESCO.Westminster Abbey este cea mai veche şi mai faimoasă dintre catedralele din Londra. Acolo a fost un locaş de cult încă din secolul al VII-lea, când conform legendei, Sf Petru a fondat o biserică care purta numele lui. Clădirea actuală este rezultatul reconstrucţiei care a fost începută de Henry III în 1245, apoi continuată în 1745. Mulţi monarhi englezi au fost încoronaţi în Abbey de la încoronarea lui Harold al II-lea în 1066, iar biserica adăposteşte mormintele multor regi şi regine incluzând Elizabeth I; Mary, Regina Scoţie şi Henry VII, cuprinde şi morminte de poeţi, polticieni şi eroi de război, printre care „Soldatul Necunoscut”, care a luptat în primul Război Mondial. În 2012, a murit fizicianul Andrei (Mihail) Andrieş din Republica Moldova; studii despre proprietăţile electrice şi optice în semiconductori amorfi; a realizat noi fibre optice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991); ca preşedinte al Academiei de Ştiinte din R. Moldova, a rămas în istoria acestei instituţii prin numeroase împliniri, între care recunoaşterea limbii vorbite în Republica Moldova ca limbă română (n. 1933).

„Hourglass with a stack of antique hardback books and a magnifying glass with a gavel and mallet on a wooden desk.Click on the links below to see more of my time, law, book and business images.”

Ziua de miercuri ne spune câte ceva despre ce s-a întâmplat în 10 aprilie…aceasta este „Ziua sportului curat”, dedicată luptei împotriva dopajului în sport; iniţiativa a aparţinut Agenţiei Naţionale Anti-Doping şi a fost adoptată prin Hotărârea de Guvern nr.240 din 06.IV.2016; prin Legea 367/2006 România a aderat la prevederile Convenţiei internaţionale împotriva dopajului în sport şi a Codului Mondial Anti-Doping, angajându-se astfel să transpună, la nivel naţional, măsurile legislative în domeniul anti-doping, precum şi politicile anti-doping la nivel mondial. În 1585, a murit Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585; la 24.II.1582 va introduce, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) va înlocui calendarul iulian (numit şi de stil vechi) şi va fi adoptat de ţările protestante în secolul al XVIII-lea, iar de România în anul 1919 (n. 1502). În 1813, a murit Joseph-Louis Lagrange, matematician şi astronom francez; a pus bazele mecanicii analitice (1788) şi ale calculului variaţiilor.  Joseph-Louis Lagrange (în italiană Giuseppe Lodovico Lagrangia; n. 25 ianuarie 1736 la Torino – d. Paris) a fost un matematician şi astronom de origine italiană, care a adus numeroase contribuţii în matematică şi mecanică, fiind considerat cel mai mare matematician al secolului al XVIII-lea. Napoleon l-a supranumit „piramida grandioasă a ştiinţelor matematice”. În 1815, a avut loc erupția vulcanului Tambora, din insula Sumbawa (Indonezia), una din cele mai puternice din istorie. Soldată cu zeci de mii de morţi, recolte pierdute şi alte pagube materiale în valoare de miliarde de dolari, erupția a creat anomalii climatice globale, între care se numără și fenomenul cunoscut sub numele de „Iarnă vulcanică”, anul următor, 1816, devenind cunoscut ca „Anul fără vară”, din cauza efectului asupra vremii din America de Nord și Europa. În 1834, se prezintă, la Iaşi, piesa lui Gh. Asachi, Cantata pastorală sau Serbarea păstorilor moldoveni, primul spectacol muzical în limba română, în care Matei Millo interpretează primul rol din cariera sa. În 1884, apare, la Iaşi, „Revista socială” (până în august 1887, cu întreruperi), prima publicaţie teoretică socialistă din România.În 1912, vasul „Titanic” a plecat în primul şi singurul voiaj dintre Southampton, Anglia şi New York, SUA.RMS Titanic a fost cel mai mare pachebot din lume când a plecat în călătoria sa inaugurală din Southampton, Anglia cu destinaţia New York, pe 10 aprilie 1912. La trei zile de la plecare, la ora 23:40 în data de 14 aprilie 1912, s-a ciocnit cu un aisberg şi s-a scufundat la ora 2:20 în dimineaţa următoare, în urma căreia şi-au pierdut viaţa 1514 persoane din 2224 în una din cele mai cumplite dezastre maritime pe timp de pace din istorie. În 1922, medicul Nicolae C. Paulescu obţinea brevetul de invenţie nr. 8322 sub titlul „Pancreina şi procedeul fabricaţiei ei”, pentru cercetările sale care au dus la descoperirea insulinei. În 1921 Paulescu a reuşit să obţină un extras apos de pancreas, hormon denumit de el pancreină, cu câteva luni înainte de descoperirea, de către Fr. G. Banting şi Ch. H. Best, a insulinei, pentru care cei doi cercetători canadieni au primit, în 1923, Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină. În 1927, este adoptat un nou tarif vamal (minimal, pentru ţările care aplicau acelaşi tratament României, şi general, respectiv taxe vamale superioare cu 50% faţă de cel minimal, pentru ţările care nu aplicau clauza naţiunii celei mai favorizate şi tariful vamal minimal), net protecţionist, pentru apărarea unor produse ale industriei româneşti, taxele vamale continuând a fi calculate în lei-aur. În 1929, la microfonul Radiodifuziunii Române debutează unul dintre cei mai de seamă conferenţiari ai Radioului, Nicolae Iorga, din a cărui prezenţă la microfon a rezultat volumul „Sfaturi pe întuneric” (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928).În 1937, principele Nicolae, fiul regelui Ferdinand şi al reginei Maria, a fost decăzut din rangul de membru al familiei regale, printr-un decret regal, ca urmare a căsătoriei morganatice cu Ioana Dumitrescu-Doleti. El s-a exilat în acelaşi an, sub numele de Nicolae Brana. În 1943, a murit Ion Popescu-Pasărea, compozitor de muzică psaltică şi profesor; a format numeroşi compozitori, muzicologi şi psalţi; a publicat colecţii şi culegeri de cântece, muzică bisericească psaltică, lucrări didactice, studii de muzicologie ş.a. (n.6.VIII.1871). A publicat lucrări didactice, studii de muzicologie (Catavasier; Cântările Triodului).A cules şi publicat folclor românesc. În 1944, a murit Vasile Vasilache, actor de revistă, autor de muzică uşoară. Vasile Vasilache (n. 26 octombrie 1907, oraşul Huşi, judeţul Vaslui; d. Bucureşti) a fost un regizor şi actor român.În perioada interbelică a făcut parte, împreună cu Nicolae Stroe, din cuplul umoristic Stroe şi Vasilache. Prima emisiune „Ora veselă” s-a transmis la Radio Bucureşti pe data de 9 ianuarie 1929.A murit în bombardamentul din 4 aprilie 1944. În 1959, a murit juristul Ioan P. Papp; rol însemnat în reorganizarea justiţiei transilvane după 1918; cercetările sale se referă la aspecte ale literaturii juridice şi istorice privind trecutul Transilvaniei; membru de onoare al Academiei Române (n. 1878). În 1970, s-a născut pugilistul Leonard Doroftei, fost campion mondial de box profesionist, deţinător (în perioada ianuarie 2002-octombrie 2003) al centurii la categoria semi-uşoară (versiunea WBA). În1993, realizarea primei transmisii, printr-un radio-amator, a echipajului unei navete americane cu cel al altei navete spaţiale. Un astronaut american al staţiei Discovery a schimbat câteva cuvinte cu un cosmonaut aflat la bordul staţiei orbitale ruse Mir. În 2010, a murit (într-un accident aviatic lângă Smolensk, în vestul Rusiei) preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski; la bordul avionului Tupolev 154 se aflau 96 de persoane care şi-au pierdut şi ele viaţa (soţia preşedintelui polonez, preşedintele Băncii Centrale a Poloniei, şeful Statului Major General al Armatei, politicieni, lideri religioşi şi foşti disidenţi anticomunişti); oficialii polonezi urmau să participe la ceremonia de marcare a 70 de ani de la masacrul de la Katyn, unde aproximativ 22.000 de cetăţeni polonezi, majoritatea ofiţeri, au fost executaţi de către serviciile de securitate sovietice din acea vreme (NKVD). În 2017, a murit Smaranda Jelescu, realizatoare de televiziune, poetă, prozatoare şi eseistă; a lucrat peste 20 de ani în Televiziunea Română, la secţia culturală, unde şi-a pus semnătura pe aproape 3.000 de emisiuni de televiziune (n. 1942).

Ziua de joi ne dezvăluie câte ceva dintre cele ce s-au întâmplat în 11 aprilie…Aceasta este „Ziua internaţională a pacientului cu Parkinson”, stabilită, în 1997, la iniţiativa Asociaţiei Europene Împotriva Bolii Parkinson şi cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Data a fost aleasă ca fiind ziua în care s-a născut, în anul 1755, medicul James Parkinson, cel care a scris pentru prima dată despre această boală în lucrarea „Eseu despre paralizia tremurătoare” (1817). Totodată, este și „Ziua internaţională a celor eliberaţi din lagărele de concentrare fasciste”; este marcată în ziua eliberării, la 11.IV.1945, de către Forţele Aliate, a lagărului de la Buchenwald (simbol al ororilor naziste). Considerat unul dintre cele mai mari lagăre de concentrare de pe pământ german, lagărul de concentrare Buchenwald a fost înfiinţat pe muntele Ettersberg, lângă Weimar, Thuringia, Germania, în iulie 1937. În 146, s-a născut Septimius Severus, împărat roman (193–211), fondator al dinastiei Severilor. Lucius Septimius Severus, cu numele întreg, Lucius Septimius Severus Augustus (n. Leptis Magna, Africa – d. 4 februarie 211, la Eboracum, Britannia) a fost împărat roman din 9 aprilie 193 până în 211. Cu el a început accederea la putere a provincialilor având ascendenţă neromană şi dinastia Severilor, al căror eponim este. În 1680, apare, la Iaşi, „Psaltirea de-nţăles a sfântului împărat proroc David”, cu text slavo-român, tradusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei (cunoscută sub denumirea de „Psaltirea slavo-română”). În 1744, a murit Antioh Cantemir, scriitor iluminist şi diplomat rus de origine română; fiul mezin al lui Dimitrie Cantemir (domnitor al Moldovei între anii 1710 şi 1711); unul dintre iniţiatorii clasicismului în literatura rusă (n. 1709).Era fiul mezin al domnului Dimitrie Cantemir şi al doamnei Casandra, fiica lui Şerban Cantacuzino.Nu trebuie confundat cu Antioh Cantemir, fratele lui Dimitrie Cantemir. În 1830, s-a născut Emanoil Bacaloglu, matematician român. Emanoil Bacaloglu (n. Bucureşti – d. 30 august 1891) a fost un fizician, chimist şi matematician român, de origine greacă. A fost profesor de fizică la Universitatea Bucureşti şi membru al Academiei Române din 1879.A participat la Revoluţia de la 1848.Este creditat cu primele lucrări ştiinţifice româneşti de matematică, fizică şi chimie, contribuind astfel la crearea terminologiei în limba română pentru aceste domenii.Este şi unul dintre principalii iniţiatori ai „Societăţii de ştiinţe fizice”, înfiinţată în 1890.

În 1858, s-a născut, la Bucureşti, Barbu Delavrancea (m.1918), scriitor, avocat şi om politic român. Membru titular al Academiei Române (1912).A cultivat nuvela idilică (Sultănica, 1885), povestirea poematică şi baladescă, basmul nuvelistic.Prin Hagi Tudose (1903) realizează caractere în sens clasic. Trilogia dramatică: Apus de soare (1909), Viforul (1910) şi Luceafărul (1910), are în centru figura grandioasă a lui Ştefan cel Mare.A fost un orator remarcabil şi publicist pasionat. De mai multe ori ministru. Primar al Capitalei (1899 şi 1906). În 1880, se înfiinţează administraţia de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcţiunea princiară (din 1883, generală) a Căilor Ferate Române, instituţie care consacră iniţialele CFR. Din acel moment, statul român a început să preia, prin răscumpărare, liniile de cale ferată de la concesionarii străini (11/23). În 1880, s-a înfiinţat Banca Naţională a României. Primul director: Eugeniu Carada (ales la 21 februarie 1889). În1888, s-a născut, la Iaşi, Gheorghe M. Raşcu (m.1962), geograf şi publicist român. A funcţionat, timp de două decenii, ca profesor de geografie la Seminarul Teologic şi la Liceul militar din Chişinău (1920-1940). Pedagog de excepţie, a publicat numeroase recenzii, cronici muzicale, studii istorico–geografice etc.Cele mai valoroase din lucrările sale tipărite s-au dovedit a fi, manualele de geografie apărute în 11 ediţii. În 1907,11/24, a murit Simeon Florea Marian, folclorist şi etnograf; a pus bazele cercetării ştiinţifice a folclorului românesc; lucrarea  „Chromatica poporului român” reprezintă prima cercetare românească asupra unei probleme de industrie populară (n. 1847). În 1919, a fost creată Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), ca instituţie autonomă pe lângă Liga Naţiunilor (din 1946, instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva); România este membru fondator. În contextul negocierilor de pace de după încheierea primului război mondial, Conferinţa de Pace din 1919 a stabilit o Comisie a legislaţiei internaţionale a muncii. Comisia a adoptat un text, care la 11 aprilie 1919 a devenit parte a Tratatului de Pace de la Versailles.Cu unele modificări, acest text reprezintă şi astăzi Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Politicile OIM sunt fixate în cadrul Conferinţei Internaţionale a Muncii, care are loc în fiecare an, adunând toţi constituenţii. Conferinţa adoptă noi standarde internaţionale în domeniul muncii, planul de activitate al OIM şi bugetul. În 1932, premiera, în România, a filmului „Visul lui Tănase”, o coproducţie româno-germană; acest film-scheci de Nicolae Kiriţescu, realizat în studioul  „Tobis” din Berlin, l-a avut în rolul principal pe Constantin Tănase, unul dintre primii actori români de cinema. În 1944, a murit Ion Minulescu, poet, prozator şi dramaturg (n. 1881), care ocupă un loc aparte în istoria simbolismului românesc, prin volumele Romanţe pentru mai târziu (1908), De vorbă cu mine însumi (1913), Strofe pentru toată lumea (1930), Versuri (1939 şi 1943). Din domeniul prozei se remarcă: Roşu, galben şi albastru (1924), Corigent la limba română (1929) etc. Ca dramaturg, a conceput un teatru modernist.Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, Bucureşti – d. 11 aprilie 1944, Bucureşti) a fost un poet şi prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc. În 1945, al doilea război mondial: trupele americane eliberează lagărul de concentrare Buchenwald .Lagărul de concentrare Buchenwald a fost un lagăr de concentrare nazist înfiinţat pe muntele Ettersberg lângă Weimar, Thuringia, Germania, în iulie 1937, unul din cele mai mari astfel de lagăre de pe pământ german. În 1963, s-a înfiinţat, la Bucureşti, Corul de Cameră „Madrigal”; fondator şi dirijor Marin Constantin (1925-2011) (repertoriu renascentist şi modern; numeroase turnee de mare succes în străinătate). Din toamna anului 2011 dirijorul corului este Voicu Popescu. În 1964, a încetat din viaţă, la Bucureşti, Alexandru Ghika (n.1902), matematician român. Membru titular al Academiei Române (1963). S-a înscris ca fondator al şcolii româneşri de analiză funcţională.Cercetările sale, concretizate în peste o sută de studii, se referă, în special, fie la aplicaţii ale analizei funcţionale la diverse spaţii de funcţii de una sau mai multor variabile complexe, fie la fundamentarea analizei funcţionale şi lărgirea ei în diverse direcţii.  În 1970, la Kennedy Space Center (Florida, SUA), a avut loc lansarea celei de-a treia misiuni umane a NASA, Apollo 13, dezvoltate cu intenția de a coborî pe Lună. Pe parcursul misiunii însă, probleme tehnice au forțat echipajul să renunțe la aselenizare, dar în ciuda dificultăţilor, echipajul, format din comandantul misiunii James A. Lovell, pilotul modulului de comandă John L. „Jack” Swigert, și pilotul modulului lunar Fred W. Haise, a ajuns în siguranță înapoi pe Pământ, iar misiunea a fost considerată un „eșec reușit”. Transmisiunea radio a lui Lovell, „Houston, we’ve had a problem” („Houston, am avut o problemă”), a rămas în cultura populară.

Ziua de vineri ne spune ce s-a întâmplat în 12 aprilie…Aceasta este „Ziua mondială a aviaţiei şi cosmonauticii” (aniversare stabilită de Federaţia Internaţională a Aviaţiei); marchează primul zbor al omului în Cosmos, în anul 1961; este vorba de zborul în spaţiu al sovieticului Iuri Gagarin, la bordul navei „Vostok”, zbor care a durat 108 minute; de la bordul navei a avut loc, în direct, o transmisie televizată. În 1204, a avut loc cucerirea Constantinopolului de către latini şi întemeierea Imperiului latin de Constantinopol, în frunte cu Balduin de Flandra (16.V.1204).  În 1633, Inchiziţia a început interogatoriul lui Galileo Galilei. Potrivit unei legende, după ce a retractat teoria sa că Pământul se mişcă în jurul Soarelui, Galileo ar fi murmurat fraza rebelă Şi totuşi, se mişcă! (E pur si muove!), dar nu există dovezi că el ar fi spus ceva asemănător.Prima relatare a legendei datează de la un secol după moartea sa. În 1861, a început războiul de secesiune în Statele Unite ale Americii (încheiat la 9.IV.1865, prin capitularea generalului sudist Robert Lee, la Appomattox/Virginia, în faţa generalului unionist Ulysses S. Grant). În 1877, 12/24, Rusia declară război Porţii Otomane – începe Războiul Ruso-Turc (până pe 19.II./3.III.1878). În urma acestui război a avut loc reînfiinţarea statului Bulgar, independenţa deplină a României, Serbiei şi a Muntenegrului faţă de Imperiul Otoman, anexarea Regiunii Kars de Imperiul Rusiei (12/24). În 1893, 12/25, a încetat din viaţă, la Piteşti, Constantin Căpităneanu (n.1844), astronom şi geodez român. De numele lui sunt legate principalele realizări ale ştiinţei româneşti în domeniile astronomiei, cartografiei, geodeziei şi cadastrului.A determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României. În 1899, s-a născut, la Piteşti, Tudor Teodorescu-Branişte (m.1969), ziarist şi scriitor român. Unul dintre cei mai mari gazetari români din perioada interbelică. Între 1933-1936, a condus ziarul „Cuvântul liber” din Bucureşti. A publicat volume de schiţe şi nuvele (Suflete de femei, 1920; Ochiul de nichel, 1927 etc.) şi romane sociale (Prinţul, 1944; Primăvara apele vin mari, 1960 şi altele). În 1935, s-a stins din viaţă, la Cairo – Egipt, Gheorghe Bănciulescu (n.1898), aviator român. În 1926 a executat primul zbor fără escală pe ruta Paris-Bucureşti. Din cauza condiţiilor atmosferice, avionul s-a prăbuşit în Munţii Tatra. Pilotul a scăpat cu viaţă, dar cu ambele picioare zdrobite. Cu proteze la ambele picioare, a efectuat, între 1933-1935, mii de km. de zbor pe rutele Bucureşti-Paris, Bucureşti-Damasc etc, record admirat de întreaga lume.

Old globe on bookshelf background. Selective focus. Retro style. Science, education, travel, vintage background. History and geography team.

În 1943, are loc întâlnirea dintre conducătorul statului român, mareşalul Ion Antonescu, şi Hitler, la castelul Klessheim, Salzburg. Hitler a cerut lui Antonescu să înceteze orice tatonări de pace cu puterile antifasciste. În1944, reluarea convorbirilor româno-sovietice de la Stockholm, între reprezentanţii oficiali ai celor două ţări (F. Nanu, ambasadorul României, şi Alexandra Kollontay, ambasadoarea URSS); Guvernul sovietic transmite condiţiile„minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România; aceleaşi condiţii sunt comunicate şi la Cairo. În 1945, a murit Franklin Delano Roosevelt, om politic democrat american; preşedinte al SUA între anii 1933 şi 1945; a iniţiat un plan de reforme (New Deal) pentru redresarea economiei americane după marea criză economică din 1929-1933; în timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-a afirmat ca partizan al unei strânse alianţe antifasciste; a hotărât fabricarea bombei atomice şi, printr-o diplomaţie activă, a pregătit sfârşitul războiului (n. 1882). În 1961, a murit Gheorghe Manu, fizician român.Gheorghe Manu (n. 13 februarie 1903, Bucureşti – d. Aiud), cunoscut şi ca George Manu sau Georges Mano, a fost un fizician român şi o figură deosebită în mişcarea naţională de rezistenţă de după al doilea război mondial.  În1961, zborul primului cosmonaut din lume, Iuri Gagarin, la bordul navei „Vostok I”.Zborul a durat 108 minute. În 1960, după o intensă căutare şi un proces de selecţie, Yuri Gagarin a fost selectat împreună cu alţi 19 cosmonauţi pentru Programul Spaţial Sovietic. Alături de ceilalţi cosmonauţi, el a fost supus la o serie de experimente riguroase menite să-i testeze rezistenţa fizică şi psihică. A urmat şi un antrenament intensiv pentru pregătirea zborului ce avea să fie efectuat. Din acei douăzeci selectaţi, eventualele alegeri pentru prima lansare erau Gagarin şi Gherman Titov, datorită performanţelor excelente din timpul antrenamentelor, dar şi datorită capacităţilor lor psihice – deşi la o simulare cu o capsulă mică Vostok amândoi bărbaţii au fost inferiori. Oficialii sovietici au cântărit şi alţi factori în selectarea lui Iuri: înfăţişarea acestuia, capacitatea sa de a manipula atenţia presei, originile sale ruseşti şi chiar numele Gagarin, care era şi el, de asemenea, asociat cu aristocraţia ţaristă. În 1981, 12-14, primul zbor al navetei spaţiale americane „Columbia”, având la bord pe astronauţii John Young şi Robert Crippen; naveta a efectuat în următorii ani mai multe zboruri, printre care misiuni comerciale, militare şi ştiinţifice, având de fiecare dată la bord între cinci şi şapte astronauţi (ultima misiune a navetei „Columbia” a început la 16.I.2003 şi s-a încheiat tragic, la 1.II.2003, în timp ce revenea pe Pământ; naveta s-a dezintegrat deasupra statului Texas, cu numai 16 minute înainte de momentul prevăzut pentru aterizare; la bord erau şapte astronauţi, şase americani şi un israelian). În 2002, a murit scriitorul Platon Pardău (n. 1934). Ca poet s-a definit ca un cântăreţ al Bucovinii natale (Arbori de rezistenţă, 1963; Monolog, 1965; Planete albastre, 1970 etc.). Romanele reflectă viaţa contemporană a oamenilor Bucovinei (Aprilie, când creşte iarba, 1974; Mergând prin zăpadă, 1975; Cercul, 1976; Cu ochii dragostei, 1977 şi altele).

Ziua de sâmbătă ne spune ce s-a întâmplat în 13 aprilie…În 1598:Regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat „Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa. În 1711, 13/24, încheierea (la Luck) a Tratatului de alianţă dintre Moldova şi Rusia (între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru I) privind colaborarea dintre cele două ţări în lupta antiotomană (prin el se recunoştea, însă, şi domnia ereditară în familia lui Dimitrie Cantemir şi autoritatea absolută a domnului); Tratatul descria şi frontierele istorice ale Moldovei. În 1796, a murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena  „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”), document înaintat împăratului Leopold al-II-lea al Austriei (n. 1733).În 1862, 13/25, intră în vigoare, în România, Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25). În1864, Camera Deputaţilor a adoptat o moţiune de vot de blam asupra guvernului Kogălniceanu, care-şi depune demisia, însă domnitorul Al. I. Cuza a respins-o. În 1885, promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române. În 1922, era promulgat tratatul prin care se recunoştea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră – Basarabia, semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, pe de o parte şi ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) şi la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaţilor). În 1939, Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale.

În 1940, s-a născut compozitorul francez de origine română Vladimir Cosma; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60 ai secolului XX, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film. În 1943, germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei) La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty. În 1964, actorul american de film Sidney Poitier (n. 1927) a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”. În 2012, a murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-al doilea război mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru al Academiei Române (n.8.IV.1933)

Ultima zi din săptămână ne arată ce s-a întâmplat în 14 aprilie… În 966, avea loc „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creştinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, şi al curţii sale.Ceremonia s-a desfăşurat în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, oraşele Poznań şi Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de „creştinare a Poloniei” se referă atât la introducerea cât şi la răspândirea creştinismului în Polonia. În 1205, 14 /15 aprilie, a avut loc bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol.Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat. În 1457,începe domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova; în timpul domniei lui (care va dura 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării; din acea epocă datează primele cronici, ca şi mânăstirile pictate în „stilul moldovenesc”; datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie. În 1828, 14/26, a început războiul ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei); în cadrul operaţiilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români (războiul s-a încheiat la 2/14.IX.1829). În 1875, s-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (m. 1928).În 1885, s-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959). În 1895, 14/27, s-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga „Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial). În 1912, 14/15, catastrofa transatlanticului „Titanic”; aparţinând liniei britanice White Star, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit cu un aisberg, la sud de Terra Nova; dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii. În 1962, a murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883). În 2008:, a murit americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi” (n. 1912).

Pentru azi, am terminat cu retrospectiva calendaristică de săptămâna aceasta. Până săptămâna viitoare, vă zic să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

https://www.istockphoto.com/ro/fotografii/history-book

Wagon Wheels Decorative Wooden

https://www.freepik.com/premium-photo/wooden-wheel-from-cart-decorative-wheels-decorating-lawns-exteriors-rustic-interiors-round-homemade-wheel-against-wall-retro-vintage-style-life-countryside_24573175.htm

https://pixabay.com/images/search/wooden%20wheel/

https://www.anratechnologies.com/home/portfolio-archive/company-history/

https://www.historyskills.com/historical-knowledge/chronology/

https://strangenotions.com/the-historical-argument-for-god/