„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 18 la 24 martie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

„Hourglass with a stack of antique hardback books and a magnifying glass with a gavel and mallet on a wooden desk.Click on the links below to see more of my time, law, book and business images.”

Stimați amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Pentru început, vom vedea ce s-a întâmplat în 18 martie. În 37, Senatul roman îl proclamă pe Caligula împărat. Caius Iulius Caesar Germanicus (n. 31 august 12 – d. 24 ianuarie 41) cunoscut drept Caligula a fost al treilea împărat roman şi al treilea membru al dinastiei iulio-claudiene, domnind din 37 până în 41. În 1314, Jacques de Molay, al 23-lea şi ultimul Mare Maestru al Cavalerilor Templieri, este ars pe rug. În  1833, 18/30, se constituie, la Iaşi, din iniţiativa medicilor Iacob Cihac şi Mihai Zotta, Societatea de Medici şi Naturalişti, având drept scop progresul medicinii şi ştiinţelor naturii, răspândirea cunoştinţelor agronomice, valorificarea bogăţiilor naturale, studierea faunei, florei şi apelor minerale ale Moldovei ş.a. În 1856, 18/30, a fost semnat, la Paris, Tratatul de pace care a încheiat războiul Crimeii (1853-1856); partea din Tratat referitoare la Principatele Române prevedea înlăturarea protectoratului rus (care dura de 25 de ani), menţinerea suzeranităţii otomane, dar sub garanţia colectivă a marilor puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia şi Regatul Sardinei), convocarea unor Adunări ad-hoc pentru a consulta populaţia din Principate dacă doreşte sau nu unirea Moldovei cu Ţara Românească. În 1866, a fost adoptată Legea învoielilor agricole (legea pentru tocmeli de lucrări agricole şi pentru executarea lor). Legea a fost înăsprită în vremea guvernării conservatoare a lui Lascăr Catargiu, când s-a instituit execuţia silită a tocmelilor agricole. În 1871, arec loc insurecţia populaţiei pariziene; este instaurată „Comuna din Paris” (nume dat guvernului insurecţional instaurat la această dată); înfrântă, la 28.V.1871, de armata guvernamentală cu sprijinul Prusiei. În 1887, Principele Ferdinand a fost declarat în mod oficial moştenitor al Tronului, conferindu-i-se şi titlul de Alteţă Regală Principe de România. În 1892, s-a născut (la Roma) Alexandru Duiliu Zamfirescu; prozator şi traducător (traduceri din Jorge Amado şi Francisco Javira); după anul 1919, bogată carieră diplomatică; fiul scriitorului Duiliu Zamfirescu (m. 1968). În 1895, s-a născut Ion Barbu, poet şi matematician român român. Ion Barbu (n. Dan Barbilian, Câmpulung-Muscel, d. 11 august 1961, Bucureşti) a fost un poet şi matematician român. Ca matematician este cunoscut sub numele Dan Barbilian. A fost unul dintre cei mai importanţi poeţi români interbelici, reprezentant al modernismului literar românesc. Dan Barbilian era fiul judecătorului Constantin Barbillian (care şi-a latinizat numele iniţial „Barbu”) şi al Smarandei, născută Şoiculescu. În 1899, s-a născut Ion Finteşteanu, actor român de teatru şi film. Ion Finteşteanu (n. Bucureşti – d. 21 octombrie 1984) a fost un celebru actor român de teatru şi de film. A făcut parte din trupa Teatrului Naţional din Bucureşti (1921-1984), fiind numit membru de onoare al acestui teatru (1971). În paralel cu activitatea artistică, a fost profesor universitar la Facultatea de Teatru din cadrul Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică şi şef al catedrei Arta actorului. A fost distins cu titlul de Artist al Poporului. În 1906, inginerul Traian Vuia (1872-1950), pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, constructorul primului avion din lume (brevetat, în Franţa, la 17.VIII.1903), a realizat, la 18.03.1906, la Paris, primul zbor din lume cu un aparat mai greu decât aerul, folosind exclusiv mijloace proprii de bord (aparatul s-a desprins de la sol datorită exclusiv forţei motorului său). În- 1909, s-a născut Barbu Brezianu, istoric şi critic de artă (exeget al operei lui Constantin Brâncuşi), traducător (a realizat prima varinată în limba română a epopeii naţionale finlandeze „Kalevala”) şi poet; deţinut politic (din 1952) în lagărul de muncă Capul Midia şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră (m. 2008). În1910, s-a născut prozatoarea Ioana Postelnicu (pseudonimul Eugeniei-Ioana Banu) (m. 2004). S-a născut la Poiana Sibiului în 1910 şi după Liceul „Domniţa Ileana” din Sibiu în 1928 începe cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie ale Universităţii din Cluj. După doi ani, în 1930, se transferă în Bucureşti, continuând aici studiile universitare.În 1937 şi-a început cariera literară la Cenaclul „Sburătorul” al lui E. Lovinescu. A scris o epopee, o frescă a vieţii rurale transilvănene în ciclu Vlaşinilor: Plecarea Vlaşinilor şi Întoarcerea Vlaşinilor, care cuprinde peste 1.000 de pagini, ecranizat de altfel. Acesta descrie viaţa păstorilor din Mărginimea Sibiului (comuna Poiana) cu care scriitoarea are legături de sânge.A primit de două ori Premiul Academiei Române (1943, 1979) şi premiul Uniunii Scriitorilor Români pentru întreaga activitate literară. În 1917, s-a născut (la Herson, Ucraina) Mircea Ionescu-Quintus, scriitor şi om politic liberal; fost preşedinte al PNL (1993-2001); preşedinte al Senatului (1997 – 2000); fost deţinut politic (1948 – 1953). În 1921, s-a născut Î.P.S. Bartolomeu (Valeriu Anania), arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului (din 1993) şi mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului (întronizat la 25.III.2006); teolog, dramaturg, poet şi traducător; membru de onoare al Academiei Române din noiembrie 2010 (m. 2011). În 1965, cosmonautul sovietic Alexei Leonov păşeşte pentru prima dată în afara unei nave spaţiale (pentru 12 minute). În 2002, 18-27, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România; numărul persoanelor înregistrate – 21.680.974 a scăzut cu 1.129.061 faţă de recensământul din 1992; ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 89,47%.. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensamânt s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011.

Ziua de marți ne arată ce s-a întâmplat în 19 martie…Aceasta este „Ziua paşaportului românesc”, sărbătorită anual de Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. La 19 martie 1912, a apărut Înaltul Decret regal numărul 1758,prima lege românească ce reglementa regimul paşapoartelor. În1813, s-a născut Wilhelm von Kotzebue, scriitor şi diplomat german; în 1840 a venit prima oară în Moldova, unde fratele său, Karl, era consul al Rusiei la Iaşi; s-a căsătorit cu românca Aspazia Cantacuzino şi s-a stabilit lângă Roman; a scris şi proză inspirată de realităţile româneşti; membru de onoare străin al Academiei Române (1884) (m.24.X/5.XI.1887). În 1851,domnitorul Barbu Ştirbei a aprobat înfiinţarea „Pensionatului Domnesc de fete” (ulterior Şcoala Centrală). Piatra de temelie a edificiului a fost pusă abia la 20.11.1852.Pensionatul Domnesc de fete din Bucureşti, cum era numita Şcoala la începutul existentei sale, a fost construit de părintele arhitecturii româneşti, Ion Mincu, în anul 1852 pentru fetele boierilor.A devenit apoi Casa lui Manuc, apoi palat al familiei Ghica, spital si chiar sediul postei, pentru ca in 1948 sa redevina școala. În 1865, a murit scriitorul Nicolae Filimon, unul dintre fondatorii romanului românesc; primul critic muzical român; cronicar teatral.Nicolae Filimon (n. 6 septembrie 1819, Bucureşti) a fost un prozator român, faimos pentru că l-a creat pe Dinu Păturică, eroul primului nostru roman realist românesc, un arivist din stirpea lui Julien Sorel. De asemenea, autor de nuvele romantice şi realist-satirice şi primul critic muzical român. A scris un jurnal de călătorii pe Dunăre, şi prin Occident, în Ungaria, Austria şi Italia. Cea mai importantă operă a sa este romanul Ciocoii vechi şi noi, apărută în 1863. Romanul este o frescă a societăţii româneşti la începutul secolului XIX. A fost iniţiat în francmasonerie când se afla la studii în Franţa. În 1889, Ferdinand de Hohenzollern a fost proclamat Principe al României cu titlul de Alteţă Regală. Parlamentul României l-a recunoscut ca prinţ al României. În1900, s-a născut Frédéric Joliot-Curie, chimist şi fizician francez; împreună cu soţia sa, Irène, a făcut cercetări în domeniul fizicii nucleare şi al radioactivităţii artificiale; Premiul Nobel pentru chimie pe 1935, împreună cu Irène Joliot-Curie; membru de onoare străin al Academiei Române (1948) (m. 1958). În1917, s-a născut Dinu Lipatti, pianist şi compozitor; ultimii ani din viaţă şi i-a petrecut în Elveţia; membru post-mortem al Academiei Române (1997) (m. 1950, la Geneva). În 1918, s-a născut George Ciorănescu, poet, prozator, traducător şi jurnalist; stabilit iniţial la Paris şi apoi la München; redactor şef (1955-1957; 1958-1965) la postul de radio Europa Liberă, unde a deţinut şi funcţia de director adjunct al Departamentului în limba română (1965-1970) (m.6.II.1993).În 1950, a fost adoptat Apelul de la Stockholm privind interzicerea armei atomice, la sesiunea Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii. În 1951, a murit Arthur Gorovei, etnograf şi folclorist; fondatorul şi conducătorul primei reviste româneşti de folclor, „Şezătoarea” (1892-1929); membru de onoare al Academiei Române (n. 1864). În1958, a fost creat Parlamentul European, ca for consultativ al Uniunii Europene; la această dată a avut loc, la Strasbourg, sesiunea de constituire a Adunării Parlamentare Europene (primul preşedinte, francezul Robert Schuman), una dintre cele mai importante instituţii comunitare; Parlamentul European (cum este denumit în prezent) este ales (o dată la cinci ani) prin vot universal direct al cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene; are drept de co-decizie în proiectarea legislaţiei comunitare, de a propune amendamente (pe care Consiliul European trebuie să le ia în considerare) sau de a bloca legi (dacă majoritatea se opune); de asemenea, Parlamentul European are dreptul de a aproba sau respinge numirea preşedintelui Comisiei Europene, de a aproba acorduri internaţionale şi acceptarea de noi membri în Uniune, precum şi dreptul de a aproba sau respinge proiectul de buget sau de a hotărî cheltuieli suplimentare. În 1965, a murit Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim secretar al C. C. al P. M. R. şi preşedintele Consiliului de Stat al R. P. R. (n. 1901). În 1980, a murit Teodor Naum, filolog şi traducător (valoroase traduceri din patrimoniul clasicismului antic); a făcut parte din gruparea filologilor de la „Muzeul Limbii Române”, unde Sextil Puşcariu l-a asociat la elaborarea „Dicţionarului Academiei Române”, precum şi a altor lucrări de interes naţional (n. 1891). În 1990, izbucnesc violenţele interetnice de la Târgu Mureş. Cea mai cunoscuta victima a fost Mihăilă Cofariu, prezentat de televiziunile straine drept etnic maghiar maltratat de naţionaliştii româ În 2008, a murit Sir Arthur C. Clarke, scriitor britanic (autor de literatură science fiction) şi futurolog..Sir Arthur Charles Clarke (n.16 decembrie 1917 –d.Colombo, Sri Lanka) a fost un scriitor de SF, inventator şi futurolog britanic, de asemenea comentator şi gazdă în serialul de televiziune britanic, Mysterious World.Clarke a servit în Royal Air Force ca  instructor de radar şi tehnician între anii 1941 – 1946. A fost preşedinte al Societăţii Britanice Interplanetare între 1947-1950 şi din nou în 1953.Clarke a emigrat în Sri Lanka în 1956, în mare măsură urmărindu-şi pasiunea sa legată de scuba diving, descoperind ruinele subacvatice ale templului antic Koneswaram în Trincomalee. A fost ridicat la rang de cavaler de regina Elisabeta a II-a în 1998, şi a fost primit cea mai înaltă onoare civilă în Sri Lanka, Sri Lankabhimanya, în 2005. A trăit în Sri Lanka, până la moartea sa.Opera sa de referinţă este romanul Odiseea spaţială 2001, scrisă pe baza scenariului filmului cu acelaşi titlu împreună cu regizorul american Stanley Kubrick. Scenariul filmului se bazează pe o nuvelă publicată de autor în 1951, intitulată The Sentinel.

Apare „în vizor” ziua de miercuri, care ne spune ce s-a întâmplat în 20 martie…Aceasta este „Ziua francofoniei”; marchează înfiinţarea, la 20 martie 1970, a Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică, devenită, în 1996, Agenţia Francofoniei; se sărbătoreşte, în fiecare an, în toate ţările care au în comun folosirea limbii franceze ca limbă naţională oficială, de comunicaţie internaţională, de cultură sau de lucru (România a intrat în Mişcarea francofonă în anul 1991, cu statut de observator, iar în 1993 a devenit membru cu drepturi depline). Totodată, aceasta este și „Ziua internaţională a teatrului pentru copii şi tineret”, marcată pentru prima oară în anul 2001, la iniţiativa Asociaţiei Internaţionale a Teatrului pentru Copii şi Tineret (ASSITEJ), organizaţie nonguvernamentală, fondată în 1965. În 1476, apare scrisoarea Papei Sixt al IV-lea către Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504), în care îi lăuda vitejia care „a adus atâta strălucire numelui tău, că eşti în gura tuturor şi lăudat cu deosebire de toţi în unire de simţiri”. În1727, a murit Sir Isaac Newton, fizician, matematician şi astronom englez. În1820, s-a născut Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite. În1828, s-a născut dramaturgul norvegian Henrik Ibsen.Henrik Ibsen (d. 23 mai 1906) este un dramaturg norvegian, considerat părintele teatrului modern european, unul dintre reprezentanţii de seamă ai dramei de idei din literatura mondială. A inaugurat în literatura universală teatrul de idei. Creaţia lui Ibsen se impune prin adâncimea viziunii, simplitatea intrigii, gravitatea temei, acuitatea conflictului, vigoarea dialogului , pasiunile personajelor si multe altele. În 1831, s-a născut Theodor Aman, pictor şi grafician; membru post-mortem al Academiei Române(d. 19 august 1891, Bucureşti). În 1847, s-a născut Gavril Musicescu, compozitor şi muzicolog român.Gavriil Musicescu (n. Ismail, sudul Basarabiei, acum în Ucraina – d. 21 decembrie 1903, Iaşi) a fost un compozitor, muzicolog şi dirijor român. Conform muzicologului Acsionova, numele adevărat al lui Musicescu este Muzacenco. Muzician de înaltă pregătire, dirijor şi organizator de talent al uneia dintre cele mai impunătoare formaţii corale care au fiinţat pe pământul României — Corul Mitropolitan din Iaşi— unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esenţa comorilor folclorului românesc, excelent pedagog muzician, Gavril Musicescu a desfăşurat pe cele mai diverse planuri o adâncă operă de creaţie, de promovare a valorilor artistice româneşti, de educaţie muzicală.Este tatăl celebrei pianiste şi profesoare de pian Florica Musicescu, şi bunicul scriitorilor Ionel Teodoreanu şi Alexandru O. Teodoreanu (Păstorel). În 1871, a avut loc şedinţa de constituire a Societăţii Academice Literare România Jună din Viena. În 1877, 20.III / 1.IV, s-a născut Radu R. Rosetti, general şi istoric, unul dintre cei mai de seamă istorici militari români. În1881, 20.III / 1.IV, s-a născut Octavian Goga, poet, publicist şi om politic; membru al Academiei Române. În1886, s-a născut poetul George Topârceanu; membru corespondent al Academiei Române (m. 1937). În 1916, Albert Einstein publică teoria relativităţii. În1923, a murit istoricul Dimitrie Onciul, considerat creatorul şcolii critice în istoriografia română; întemeietorul (1922) şi primul preşedinte al Comisiei Consultative Heraldice; conducător al Arhivelor Statului din Bucureşti (1900-1923); membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (1920-1923) (n.26.X/7.XI.1856). În 1943, a murit Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române (n.13/25.IV.1878). În 1967, a murit Mihai Tican-Rumano,scriitor şi explorator. În 2003, a murit pictorul Gheorghe Şaru. Gheorghe Şaru (n. 1920) pictor român-american, născut în România la Checea, judeţul Timiş. Prin natură şi educaţie fiind un artist al timpului său, totuşi nu a aderat la nici un curent la modă, însă a adoptat un stil extrem de original, care prin abilitatea de elaborare este imposibil de confundat şi foarte modern. Ceea ce uneori pare abstract este o realitate rafinată la cel mai înalt grad. El îşi trata formele cu meticulozitate de portretist. Culoarea l-a preocupat în cea mai mare măsură. A fost pentru mult timp profesor la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti şi a format sute de studenţi cărora le-a insuflat conceptul de artă modernă. A călătorit mult. Şi-a continuat ultimii aproape 20 de ani ai carierei sale în Statele Unite. Este expus în marile muzee ale lumii şi figurează în nenumărate colecţii particulare. A pictat până în ultimele zile ale vieţii. A fost înmormântat la Calvary, New York. În 2003, aviaţia americană a lansat primele raiduri asupra Bagdadului, la scurt timp după expirarea ultimatumului formulat de preşedintele SUA, George W. Bush, la adresa lui Saddam Hussein; purtătorul de cuvânt al Casei Albe a anunţat (la ora 4:50 locală) declanşarea războiului din Irak.

Următoarea zi, cea de joi, ne arată ce s-a întâmplat în 21 martie… Aceasta este „Ziua mondială a poeziei”, proclamată prin Rezoluţia nr. 29 a celei de-a 30-a sesiuni a Conferinţei generale a UNESCO (Paris, octombrie-noiembrie 1999). În același timp, ziua este și „Ziua internaţională a copiilor străzii”, declarată printr-o rezoluţie a forumului internaţional „Prietenii copiilor străzii”, organizat la Varşovia (martie 1998), sub egida Federaţiei Internaţionale a Comunităţilor Educative (cu reprezentare în peste 20 de ţări, inclusiv în România).Nu în cele din urmă, este și „Ziua internaţională pentru eliminarea discriminării rasiale”, marcată în memoria a 69 de africani asasinaţi la Sharpeville, în 1960, în timpul unei demonstraţii paşnice împotriva apartheidului, de către autorităţile rasiste de la Pretoria/RSA; a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 2142/1966. În 1685, s-a născut compozitorul german Johann Sebastian Bach. În 1804, în Franţa, intră în vigoare codul civil, Codul lui Napoleon, care, alături de codul comercial (1808) şi de cel penal (1810), reprezintă baza juridică a noilor relaţii burgheze. În 1808, a murit (la Vârşeţ, în Serbia de azi) Paul Iorgovici, autor de lucrări lingvistice şi istorice, adept al ideilor Şcolii Ardelene (n.1764). În 1866, s-a născut Octavian Smigelschi, pictor şi grafician român.Octavian Smigelschi, cunoscut şi ca Smigelschi Oktáv, (n. Luduş; d. 10 noiembrie 1912, Budapesta) a fost un pictor şi grafician român. A studiat la Sibiu şi laBudapesta, completându-şi studiile prin numeroase călătorii peste hotare. Între 1890–1891 a activat ca profesor de desen la Schemnitz (azi Banská Štiavnica). Atras îndeosebi de pictura murală, în anul 1904 a întreprins o călătorie de studii la monumentele de artă veche din Ţara Românească, Moldova şi Bucovina, de la care s-a inspirat în executarea picturilor din numeroase biserici transilvănene (Catedrala Mitropolitană din Sibiu). Ca pictor de şevalet a lucrat portrete şi chipuri de ţărani, surprinse în mediul lor obişnuit. În 1882, a murit Constantin Bosianu, jurist şi om politic; intensă activitate politică în vederea unirii Principatelor Române (secretar al adunărilor Ad-hoc) şi pentru desăvârşirea statului unitar român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1879. În 1913, a murit istoricul Constantin Erbiceanu; s-a preocupat de punerea în valoare a manuscriselor greceşti din arhivele şi bibliotecile din România; a scris, cu precădere, lucrări de istorie a Bisericii Ortodoxe Române; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (1904-1907). În 1915, s-a născut Călin Gruia (pseudonimul lui Chiril Gurduz), autor de literatură pentru copii; redactor la emisiunile pentru copii ale Radioteleviziunii Române între anii 1951 şi 1969 (m. 1989). În1927, a murit Constantin Sandu-Aldea, agronom, fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România, şi scriitor. A fostmembru corespondent al Academiei Române. Fiu de ţăran, a făut studiile agricole la Paris şi la Berlin. A fost profesor de agricultură la Şcoala centrală de agricultură de la Herăstrău. Ca agronom, este fondatorul Ştiinţei ameliorării plantelor în România. În 1933, prin interpelarea parlamentară a dr. Nicolae Lupu se dezvăluia public o afacere privind contractarea unor comenzi de armament şi muniţii, în condiţii total dezavantajoase României, afacere dublată de acţiuni de spionaj („Afacerea Škoda”), în care erau implicaţi numeroşi oameni politici. În 1999, Balonul Breitling Orbiter 3, la bordul căruia s-au aflat francezul Bertrand Piccard şi britanicul Brian Jones, a reuşit să aterizeze în Egipt, după ce a făcut înconjurul Terrei, fără escală, în aproape 20 de zile. În 2004, a murit Paraschiv Oprea, compozitor şi pianist; timp de două decenii a condus Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii Române (n. 1937). A condus orchestra de muzică populară Radiodifuziunii Române, Rapsodia Română. A interpretat şi muzică populară, romanţe, muzică de cafe concert, de estradă, a cântat la acordeon, pian şi vioară. A colaborat cu diferite orchestre şi ansambluri artistice, a participat la diferite emisiuni muzicale la radio şi TV. În 2007, Ateneul Român este primul monument din România inclus oficial pe lista Patrimoniului European. Includerea lui oficială a avut loc cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la semnarea, la Roma, la 25 martie 1957, a tratatului care a instituit Comunitatea Economică Europeană. În 2008, a murit Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie medic neurochirurg din lume; din 1943 a lucrat în echipa prof. dr. Dumitru Bagdasar, creatorul şcolii româneşti de neurochirurgie (n. 1920). În 2012, a murit pictorul Ion Murariu. Ion Murariu (n. 12 septembrie 1922, Dorohoi, judeţul Botoşani ) a fost un pictor şi unul dintre mai mari acuarelişti români. A urmat cursurile primare în oraşul natal. A studiat la Academia de Arte Frumoase din Iaşi între 1941-1946, avându-i ca profesori pe Otto Briese, Jean Cosmovici şi Nicolae Popa. În primii ani de studiu la Academia ieşeană a participat la concursul Premio cittá Firenze, unde a obţinut o menţiune. La doi ani după absolvirea Academiei din Iaşi s-a stabilit în Bucureşti, iar în 1950 a devenit membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Ziua de vineri ne arată ce s-a întâmplat în 22 martie…Aceasta este „Ziua mondială a apei”, declarată la Conferinţa Naţiunilor Unite asupra mediului şi dezvoltării Rio ’92 (Rio de Janeiro, 3-14.VI.1992); se marchează din anul 1993. În1503, s-a născut scriitorul italian Antonio Francesco Grazzini (m. 1584).În 1656, s-a născut Daniel Croner, organist şi compozitor braşovean(m. 1740). În1687, a murit Jean-Baptiste Lully (Giovanni Battista Lulli), compozitor şi violonist francez. Jean-Baptiste Lully (născut Giovanni Battista Lulli la 28 noiembrie 1632, Florenţa – d. Paris) a fost un compozitor de origine italiană, care şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii la curtea regelui Ludovic al XIV-lea la Franţei. În 1661 a devenit cetăţean francez. Lully a fost unul dintre puţinii oameni de la curtea lui Ludovic care a izbutit să-l impresioneze pe rege. Un pasionat al dansului, regele a făcut din Lully favoritul său şi astfel Lully şi-a început cariera uriaşă în slujba Regelui Soare. Spre sfârşitul vietii, era unicul administrator al tuturor evenimentelor culturale din Franţa. În 1832, a murit scriitorul german Johann Wolfgang von Goethe.  În 1842, a murit Stendhal (Henri Beyle), scriitor francez. În 1868, s-a născut Mihail Dragomirescu, estetician, teoretician al literaturii, critic literar român (d. 1942). În1884, avea loc premiera, la Teatrul Naţional, a piesei lui Vasile Alecsandri, „Fântâna Blanduziei”, având pe afiş nume mari ale scenei româneşti: Constantin Nottara, Aristizza Romanescu. În1894, a murit Theodor Codrescu, istoric, publicist şi filolog; s-a remarcat ca autor de manuale şcolare şi traducător; în 1853 a tradus „Coliba lui Moş Toma” (Coliba unchiului Tom) de H. Stowe-Beecher, prima traducere românească din literatura americană; membru corespondent al Academiei Române din  (n. 1819). În 1895, fraţii Louis şi Auguste Lumière făceau pentru prima oară în lume demonstraţia cu o invenţie a lor – filmul cinematografic, prezentat într-un cadru privat, în faţa rudelor şi a prietenilor. Pelicula dura aproape un minut, dar a uimit asistenţa, care nu mai văzuse niciodată scene reale în mişcare, proiectate pe un perete. Reprezentaţia publică a avut loc la data de 28 decembrie a aceluiaşi an, la salonul indian al Grand Cafe din Paris, în prezenţa unui număr de 33 de spectatori, care au plătit pentru prima oară un bilet de intrare la cinema: un franc. Filmul s-a numit „Muncitori părăsind fabrica Lumière din Lyon” / „La Sortie des Usines Lumière à Lyon”. În 1904, s-a născut Ovid-Aron Densuşianu, prozator şi traducător; fiul lui Ovid Densuşianu (m. 1985). Este autorul romanelor Stăpânul, Furtuna, Amurgul pe culmi. Aceste romane sunt uneori, în mod greşit, atribuite tatălui său, Ovid Densuşianu. În 1905, s-a născut Romulus Dianu, prozator, publicist şi traducător (a tradus din Feodor Dostoievski, Bertolt Brecht şi Georges Duhamel); a lucrat în diplomaţie, zece ani fiind colaboratorul lui Nicolae Titulescu şi acreditat pe lângă Liga Naţiunilor (m. 1975).  Romulus Dianu a fost un jurnalist român, reporter subtil şi colaborator apropiat al lui Nicolae Titulescu, al cărui secretar a fost timp de un deceniu; a fost unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai lui Ion Vinea şi ai marelui gazetar Pamfil Şeicaru. Un intelectual fin şi discret. A scris Adorata şi Nopţi la Ada-Kaleh. În colaborare cu cel mai bun prieten, Sergiu Dan, a scris romanul Viaţa minunată a lui Anton Pann.. După război, a fost condamnat la închisoare pentru delicte de presă. După ieşirea din închisoare a fost nevoit întreprindă munci necalificate: salahor, vânzător de cărţi, tăietor de lemne. După această infernală căutare a unui echilibru spiritual a devenit pensionar al Uniunii Scriitorilor la propunerea lui Ion Caraion care l-a întâlnit în timp ce vindea cărţi într-un pasaj; l-a obligat să vină a doua zi la Zaharia Stancu. În ultimii cinci ani de viaţă a scris trei cărţi de proză. În 1908, s-a născut medicul Gheorghe Lupaşcu; a reprezentat România cu ocazia constituirii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (Geneva, 1948); a efectuat, în calitate de consultant OMS, călătorii de studii şi orientare a luptei antimalarie în numeroase ţări africane; membru corespondent al Academiei Române (m.19.XI.1979). În1912, au fost aprobate legea şi statutele pentru recunoaşterea ca persoană morală a Societăţii Scriitorilor Români (22.III/4.IV). În1921, s-a născut medicul Ion Baciu; şi-a legat numele de contribuţii substanţiale în domenii de mare interes ale fiziologiei moleculare integrative: fiziologia iumunităţii, a sângelui, a circulaţiei ş.a.; membru al Academiei Române (m. 2004). În 1923, s-a născut mimul francez Marcel Marceau, supranumit „Charlie Chaplin al pantomimei”; pe adevăratul nume Marcel Mangel, a fost un supravieţuitor al Holocaustului; a fondat, în 1958, o şcoală de mimi la Paris (m. 2007). Cea mai importantă sursă de inspiraţie a lui Marcel Marceau a fost chiar Chaplin. Într-una dintre cele mai celebre reprezentaţii ale lui Marceau, intitulată Tinereţe, maturitate, bătrâneţe, moarte, mimul francez a comprimat în doar câteva minute desfăşurarea unei vieţi întregi. Cariera artistică a lui Marcel Marceau a început imediat după eliberarea Parisului, în 1944, când a început şi studiile de specialitate, sub îndrumarea renumitului mim Etienne Decroux. În1926, avea loc constituirea Federaţiei Române de Box profesionist, sub preşedinţia lui Nicolae Niculescu-Ianca. Tot atunci a avut loc şi primul campionat naţional. Primele mărturii despre o activitate pugilistică organizată datează din 1905, iar prima organizaţie care a diriguit acest sport a luat fiinţă pe 21 iunie 1912, sub denumirea de Comisia centrală de box din cadrul Federaţiei Societăţilor Sportive din România. Prima adunare generală avea să se desfăşoare câteva zile mai târziu pe 2 aprilie, iar în acelaşi an s-a reuşit afilierea la International Boxing Union. Prima participare a boxerilor amatori la Campionatele europene este consemnată la Budapesta, în iunie 1930, unde Marian Pleşu, la categoria cocoş, obţine prima medalie, de argint, pentru boxul românesc. În 1937, s-a născut antrenorul de fotbal Emerich Jenei. Emeric-Alexandru Jenei (numele de botez scris uneori Emerich, în maghiară Jenei Imre) (n. 22 martie 1937, Agrişu Mic) este un fost jucător şi antrenor de fotbal de naţionalitate maghiară din România; devine celebru în 1986 când câştigă Cupa Campionilor Europeni cu echipa FC Steaua Bucureşti, al cărei lot era format la acea vreme din Helmuth Duckadam, Ştefan Iovan, Miodrag Belodedici, Anton Weissenbacher, Dumitru Stângaciu, Ilie Bărbulescu, Adrian Bumbescu, Tudorel Stoica, Ladislau Bölöni, Mihail Majearu, Marius Lăcătuş, Constantin Pistol, Gavrilă Balint, Victor Piţurcă, Marin Radu II şi Lucian Bălan. În 1938, a murit generalul Scarlat Panaitescu; lucrări privind cartografia şi fortificaţiile, precum şi rolul României în primul război mondial; membru corespondent al Academiei Române (n.30.I.1867). În 1943, avea loc premiera filmului „O noapte furtunoasă”, ecranizare a celebrei comedii a lui I. L. Caragiale; din distribuţie făceau parte: Radu Beligan, Alexandru Giugaru, iar regia era semnată de Jean Georgescu. În 1945, avea loc constituirea, la Cairo, a Ligii Arabe (sau Liga Statelor Arabe), organizaţie regională a statelor arabe doar cu rol politic şi nu de integrare regională; ţări fondatoare: Egipt, Irak, Iordania, Liban, Arabia Saudită, Siria, Yemen; în prezent numără 21 de membri; sediul este la Cairo din 1945, cu o întrerupere între anii 1979-1990, când a fost la Tunis (Egiptul a fost suspendat din organizaţie timp de 10 ani, între 1979 şi 1989). În 1950, s-a născut chitaristul şi compozitorul bosniac Goran Bregovič, unul dintre cei mai cunoscuţi muzicieni din Balcani, care îmbină cu desăvârşire energia muzicii ţigăneşti, muzica de cor balcanică şi rock-ul (a semnat coloana sonoră pentru filmele regizorului Emir Kusturica „Vremea ţiganilor”, „Arizona Dream”, „Underground”). În 1951, s-a născut Tora Vasilescu Tora Vasilescu (n. Tulcea) este o actriţă română. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în anul 1976, la clasa profesoarei Eugenia Popovici.A fost distinsă de trei ori cu Premiul pentru Interpretare al Uniunii Cineaştilor din România. A câştigat premiul Placheta de aur pentru rolul din Imposibila iubire, la Festivalul de film „Laceno D’Oro” de la Avellino şi premiul pentru Cel mai bun rol secundar feminin în Şobolanii roşii. În 1965, Plenara C.C. al P.C.R. alege în funcţia de prim-secretar al C.C. al P.C.R. pe Nicolae Ceauşescu, la propunerea lui Ion Gh. Maurer. În 1977, în cadrul unei şedinţe a C.C. al P.C.R. s-a hotărât trecerea la edificarea în Bucureşti a unui nou centru politico-administrativ al ţării. Lucrările, care au început în 1978, au avut drept consecinţă demolarea a circa unei treimi din suprafaţa zonei centrale a oraşului. O mare parte din cartierele 13 Septembrie, Uranus, Unirii, Dudeşti, Muncii ş.a. În perioada 1981-1988 au fost distruse mii de locuinţe, numeroase monumente de artă, clădiri istorice şi biserici, în zonă construindu-se aşa-numita Casă a Poporului şi Bd. Victoria Socialismului, astăzi, Palatul Parlamentului şi Bd. Unirii. În 2001, a murit William Hanna, copreşedinte şi cofondator al studiourilor „Hanna Barbera” .William Hanna (n. 14 iulie 1910, Melrose, New Mexico – d. Los Angeles, California) a fost un animator, producător şi scenarist american de origine irlandeză ale cărui personaje de desene animate au fost urmărite de milioane de fani din întreaga lume o mare parte a secolului al XX-lea. În 2010, a murit jurnalistul şi corespondentul de război Mile Cărpenişan; timp de mai bine de zece ani a fost corespondent al posturilor Antena 1 şi Antena 3 şi a realizat numeroase reportaje din zonele de război; s-a făcut remarcat prin transmisiile din fosta Iugoslavie aflată în război, din Irak sau din Asia afectată de tsunami (n. 1975).În memoria lui, Asociaţia Civic Media a instituit Premiul Mile Cărpenişan pentru curaj şi excelenţă în jurnalism.

Old globe on bookshelf background. Selective focus. Retro style. Science, education, travel, vintage background. History and geography team.

Ziua de sâmbătă ne dezvăluie ce s-a întâmplat în 23 martie…Acesta este „Ziua mondială a meteorologiei” (la 23.III.1950 a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Mondiale a Meteorologiei – OMM, succesoare a Organizaţiei Internaţionale a Meteorologiei, create în 1873); se marchează din 1961. În 1749, s-a născut Pierre Simon Laplace, astronom, matematician, fizician francez. Pierre-Simon, Marchiz de Laplace (n. Beaumont-en-Auge – d. 5 martie 1827, Paris), matematician, astronom şi fizician francez, celebru prin ipoteza sa cosmogonică Kant-Laplace, conform căreia sistemul solar s-a născut dintr-o nebuloasă în mişcare. A formulat ecuaţia Laplace şi a pus la punct transformata Laplace, care apare în multe ramuri ale fizicii matematice, un domeniu în dezvoltarea căruia a jucat un rol esenţial. Operatorul Laplace, utilizat pe scară largă în ecuaţiile cu derivate parţiale, este, de asemenea, numit după el.Este cunoscut ca unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă din toate timpurile, denumit uneori „Newton al Franţei”. A fost conte al Primului Imperiu Francez (din 1806) şi marchiz din 1817, după restauraţia Bourbonilor. În 1813, s-a născut Cezar Bolliac, poet român. Cezar Bolliac sau Cesar Bolliac (n. Bucureşti – d. 25 februarie 1881) a fost unul dintre fruntaşii revoluţiei din 1848, poet liric protestatar, promotor al studiilor arheologice şi gazetar român. În 1821, Revoluţia de la 1821: se ajunge la un acord cu boierii rămaşi în Bucureşti (jurământul reciproc de credinţă). În virtutea acestuia, Tudor Vladimirescu recunoaşte vremelnica stăpânire a ţării, alcatuită din boierii patrioţi acceptând să conducă ţara împreună cu ei. Boierii declară că pornirea slugerului Tudor nu este rea. Are loc legitimarea acţiunilor lui Tudor de către clasa politică. În 1847, un incendiu uriaş distruge 20% din oraşul Bucureşti. În 1847, s-a născut Alexandru D. Xenopol, istoric, filosof, critic literar român (d. 1920). Alexandru D. Xenopol este autorul primei mari sinteze a istoriei românilor, filozof al istoriei de talie mondială, fiind considerat cel mai mare istoric român, după Nicolae Iorga. În1872, 23.III./4.IV, s-a născut istoricul de artă şi profesorul Alexandru Tzigara-Samurcaş; specialist în artă veche românească şi artă populară; fondator şi director al Muzeului de Etnografie şi Artă Naţională (1906-1951), devenit, din anul 1912, Muzeul de Artă Naţională; în anul 1903 a întemeiat, împreună cu Ludovic Mrazec, Grigore Antipa, Simion Mehedinţi, Gh. Munteanu-Murgoci şi Alexandru Vlahuţă, Societatea Turiştilor Români, prima asociaţie de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (m. 1952). În 1880, a murit Gheorghe Magheru, general şi om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848. În 1885, s-a născut arhitectul şi urbanistul Duiliu Marcu; cele mai semnificative opere ale sale se înscriu în direcţia arhitecturii moderne, în cadrul căreia a fost, alături de arhitectul Horia Creangă, un adevărat creator de şcoală (clădirile Guvernului, Academiei de Înalte Studii Militare, Ministerului Transporturilor, Bibliotecii Academiei Române ş.a.); membru al Academiei Române (m. 1966). În 1894, a murit Theodor Codrescu, istoric, publicist şi filolog; s-a remarcat ca autor de manuale şcolare şi traducător; în 1853 a tradus „Coliba lui Moş Toma” (Coliba unchiului Tom) de H. Stowe-Beecher, prima traducere românească din literatura americană; membru corespondent al Academiei Române din 1886 (n. 1819). În 1898, se adoptă Legea învăţământului secundar şi superior, elaborată de Spiru Haret şi C. Dimitrescu-Iaşi, care instituie învăţământul secundar de opt clase, în două cicluri (inferior şi superior) şi în secţii (modernă, reală şi clasică), gimnazii şi şcoli normale şi organizează mai temeinic învăţământul superior. În 1910, s-a născut regizorul japonez de film Akira Kurosawa..Akira Kurosawa (d. 6 septembrie 1998) a fost un important regizor, producător şi scenarist japonez, considerat unul dintre cei mai valoroşi artişti din ţara sa, şi printre numele mari ale cinematografiei universale.Printre multele premii care i-au fost acordate se numără Leul de Aur (la Expoziţia Internaţională de Artă cinematografică de la Veneţia în 1951 pentru Rashômon), Legion d’Honneur şi un Oscar pentru Lifetime Achievement. În 1919, Benito Mussolini fondează, la Milano, „Fasci di Combattimento” (Partidul Fascist italian). În 1939, avea loc semnarea Acordului economic româno-german, Tratatul asupra promovării raporturilor economice dintre Regatul României şi Reichul German, care deschidea calea subordonării economiei româneşti intereselor politicii hitleriste. În 1961, a murit (la Madrid) Alexandru Busuioceanu, critic şi istoric al artelor, eseist, poet şi traducător; în 1921 se numără (alături de Cezar Petrescu, Gib Mihăescu şi Nichifor Crainic) printre fondatorii revistei „Gândirea”; în 1942 este numit consilier cultural al Legaţiei române din Spania şi profesor de literatură română la Universitatea din Madrid; în 1943, a înfiinţat Institutul Român de Cultură de la Madrid, pe care l-a condus până în 1945, când s-a desfiinţat; stabilit în Spania, şi-a continuat activitatea de istoric al artelor (n. 1896). În 1968, în încercarea de a calma neliniştile statelor membre ale Tratatului de la Varşovia, Alexander Dubček, la întâlnirea de la Dresda, a dat asigurări secretarului general al PCUS, Leonid Brejnev, preşedintelui Consiliului de Miniştri al URSS, Alexei Kosîghin, altor lideri ai ţărilor membre, că mişcarea Primăvara de la Praga nu va modifica poziţia Cehoslovaciei în blocul estic. În 1983, propunerea preşedintelui american Ronald Reagan de a realiza un sistem de apărare antirachetă cu bază în spaţiu, cu ajutorul unor noi tehnologii, Initiaţiva de Apărare Strategică, supranumită şi „războiul stelelor”. În 1999, Javier Solana, secretar general al NATO, dă ordinul de lansare a operaţiilor aeriene în Republica Federală a Iugoslaviei. Preşedintele american Bill Clinton a declarat: superputerea mondială trebuie să se îndrepte împotriva purificărilor etnice. În 2001,staţia orbitală rusă „Mir” (lansată la 19.II.1986), scoasă de pe orbită cu câteva zile mai devreme, s-a dezintegrat în atmosferă, deasupra Pacificului de Sud, după 15 ani de orbitare în jurul Pământului (în tot acest timp staţia a fost „locuită” de astronauţi de diferite naţionalităţi şi a funcţionat ca un adevărat laborator spaţial). În 2011, a murit cercetătorul şi exploratorul Teodor Gheorghe Negoiţă; liderul cercetării polare româneşti, a fost primul român care a atins Polul Nord (1995). În anul 2006, a pus bazele primei şi singurei staţii de cercetări polare româneşti în Antarctica, Law-Racoviţă (n. 1947).

Ziua de duminică, ultima din această săptămână, ne arată ce s-a întâmplat în 24 martie. Aceasta este „Ziua mondială a luptei împotriva tuberculozei epidemice”, proclamată de OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii); la 24.III.1882 medicul german Robert Koch a informat oficial comunitatea ştiinţifică internaţională că a descoperit bacilul TBC (Robert Koch a primit Premiul Nobel pentru medicină pe 1905). În1603, a murit Elisabeta I (din dinastia Tudor), regină a Angliei şi a Irlandei între anii 1558 şi 1603; reprezentantă a absolutismului; de numele său se leagă restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea colonială a Angliei, precum şi lupta împotriva Spaniei (în timpul domniei sale a fost nimicită Invincibila Armada – 1588); a încurajat înflorirea literaturii şi artelor; perioada domniei sale a fost denumită şi „epoca elisabetană” (n. 1533).

În1714, în urma conflictului dintre Constantin Brâncoveanu şi boierii Cantacuzini, domnitorul, reclamat la Înalta Poartă, a fost mazilit. Fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, Ştefan, a obţinut domnia. Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ştefan, Radu şi Matei) şi sfetnicul Ianache au fost ucişi la Constantinopol, la 15/26 august 1714. Pentru martiriul lor, au fost canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română, fiind prăznuiţi la 16 august (Sfinţii Martiri Brâncoveni). Unele surse menţionează ca dată a mazilirii 25.III.1714. În1818, Gheorghe Lazăr a fost numit „dascăl” (profesor) de aritmetică, geometrie şi geografie la şcoala de la Mănăstirea Sf. Sava din Bucureşti, unde a inaugurat cursurile în limba română. Gheorghe Lazăr, pionier al învăţământului matematicii şi fizicii în limba română, a fost primul director (1818 – 1822) al Şcolii de la Sfântul Sava, care cuprindea în ea şi inginerie hotarnică (24.III/5.IV). În 1905, a murit scriitorul francez Jules Verne; este, prin suita lui de „călătorii extraordinare”, creatorul romanului de anticipaţie (n. 1828). În1909, s-a născut (la Bucureşti, într-o familie de evrei) pastorul luteran Richard Wurmbrand; a fost atras în adolescenţă de comunism; după ce s-a convertit la creştinism, a petrecut 14 ani în închisorile comuniste pentru activităţile sale creştine (m. 2001, în SUA). În 1911, a murit Nicolae Densuşianu, istoric şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1880; cunoscut mai ales pentru lucrarea sa monumentală „Dacia preistorică”, apărută în anul 1913 (n. 1846). În 1922, s-a născut economistul Constantin Ionete; contribuţii la analiza unor probleme fundamentale ale ştiinţelor economice moderne, teoria preţurilor, dezechilibrele financiare ale economiei de comandă şi prăbuşirea acesteia în România; membru de onoare al Academiei Române. În1925, s-a născut Dinu Ianculescu, actor și poet; în octombrie 1944 este angajat crainic la Radiodifuziunea Română; se stabileşte în Germania în 1985, colaborând, din 1986, cu teatrul din Darmstadt şi la posturi de radio din Frankfurt şi Baden-Baden; a debutat cu versuri la „Universul literar” (1941) şi a colaborat, după 1965, cu Televiziunea Română la emisiunea „Teleenciclopedia”, fiind poreclit „vocea de sâmbătă seara” (m. 2017, la Frankfurt am Main). Unele surse menţionează ca dată a naşterii 25 martie 1925. În1929, scriitorul Tudor Arghezi a inaugurat, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Cronica modei”. În1938, s-a născut pictorul Teodor Moraru; palmaresul lui include, printre alte distincţii, Marele Premiu al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Premiul Ministerului Culturii din Republica Moldova – „Saloanele Moldovei“ şi Ordinul Meritul Cultural în Grad de Mare Ofiţer (2004); lucrările sale au fost expuse la Paris (Cité Internationale des Artes), Alkmaar, Berlin, Darmstadt, Copenhaga, Tokyo, Hanoi, Praga, Viena, Lisabona, Budapesta, Sofia, Beirut (m. 2011). În1946, a murit omul politic Barbu A. Ştirbey; preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru de interne şi ad-interim la Finanţe şi la Externe (în 1927); a fost desemnat, în 1944, să poarte tratative de armistiţiu, la Cairo, cu anglo-americanii; în septembrie 1944, a făcut parte din delegaţia română trimisă la Moscova pentru încheierea armistiţiului; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (n. 1872). În1990, melodia pe versurile „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu, denumită ulterior „Deșteaptă-te, române!”, a fost adoptată oficial ca imnul național al României. Poetul de factură romantică a redactat versurile, apoi le-a publicat în revista „Foaie pentru minte, inimă și literatură” în timpul Revoluției din 1848. Anton Pann este creditat în mod eronat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă, era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele „Din sânul maicii mele” şi a fost aranjată muzical de George Ucenescu, elev de-al lui Anton Pann şi dascăl la Biserica Sf. Nicolae din Braşov.D ata de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Național al României. În 1999, a avut loc cea mai mare catastrofă într-un tunel, în Mont-Blanc, care face legătura între Franţa (Chamonix – Haute-Savoie) şi Italia (Courmayeur – Valle d’Aosta); provocat de un camion şi declanşat la mijlocul tunelului, incendiul devastator s-a soldat cu 39 de morţi. În 1999, avea loc începerea bombardamentelor aeriene NATO împotriva R. F. Iugoslavia (Serbia şi Muntenegru). Operaţiunea, numită „Forţa aliată” (Operation Allied Forces), a fost declanşată după eşecul încercărilor comunităţii internaţionale de a rezolva paşnic criza din provincia Kosovo (au durat până pe 11 iunie 1999). În 2000, a murit Paul Călinescu, regizor de film şi scenarist; unul dintre pionierii cinematografiei româneşti (n. 1902). În 2014, în cadrul unei reuniuni de urgenţă, SUA, Marea Britanie, Italia, Germania, Franţa, Japonia şi Canada hotărăsc supendarea temporară a Rusiei din G8 (Grupul celor 8 – Forum internaţional al statelor dezvoltate din punct de vedere economic, tehnologic şi militar), ca urmare a agresiunii Rusiei asupra Ucrainei și anexării de către aceasta a peninsulei Crimeea.

Pentru azi, am terminat cu retrospectiva calendaristică de săptămâna aceasta. Până săptămâna viitoare, vă zic să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

https://www.istockphoto.com/ro/fotografii/history-book

Wagon Wheels Decorative Wooden

https://www.freepik.com/premium-photo/wooden-wheel-from-cart-decorative-wheels-decorating-lawns-exteriors-rustic-interiors-round-homemade-wheel-against-wall-retro-vintage-style-life-countryside_24573175.htm

https://pixabay.com/images/search/wooden%20wheel/

https://www.anratechnologies.com/home/portfolio-archive/company-history/

https://www.historyskills.com/historical-knowledge/chronology/

https://strangenotions.com/the-historical-argument-for-god/