Current track

Title

Artist


„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 11 la 17 decembrie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

#Postat de on decembrie 16, 2023

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM.  Pentru început, vom vedea ce s-a întâmplat în 11 decembrie…Aceasta este „Ziua Internaţională a Muntelui”, proclamată de Adunarea Generală a ONU în 2003, pentru a atrage atenţia asupra rolului crucial pe care-l joacă muntele în viaţa noastră.În1803, s-a născut Hector Berlioz, compozitor francez (m. 1869), reprezentant prin excelenţă al romantismului muzical francez. Este considerat creatorul muzicii cu program (Simfonia fantastică; simfonia Romeo şi Julieta; Damnaţiunea lui Faust Simfonia Harold în Italia etc.).A compus operele: Benvenuto Cellini (1858), Troienii (1856-1863), Beatrice şi Benedict (1862) şi altele.Fiu de medic, care dorea sa-l determine sa imbratiseze aceeasi profesie, a sfarsit prin a urma Conservatorul. În 1830, va primi, în cele din urmă, răsplata: a fost distins cu Premiul Grand Prix la Roma. În1861, 11/23, are loc Proclamaţia către naţiune a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin care aducea la cunoştinţă oficial că „Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată”. În 1882, s-a născut fizicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe (m. 1970). A fost membru al Societăţii Regale din Londra şi al Academiei de Ştiinţe din Rusia. Are contribuţii importante în teoria reţelelor cristaline, teoria relativităţii, mecanica cuantică şi teoria structurii atomului. A dat interpretarea fizică (statistică) a funcţiei de undă. În 1913, a murit Ioan Kalinderu, jurist şi publicist; administrator al domeniilor Coroanei de la înfiinţare, în 1884, până la sfârşitul vieţii; mare colecţionar de artă; membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte (1895-1898; 1901-1904) şi preşedinte (1904-1907) al acestui for (n. 1840).În1916, s-a născut inginerul Gheorghe Buzdugan; bogată activitate didactică; după 1989 a înfiinţat şi condus la Universitatea Politehnică din Bucureşti un Centru de documentare pentru problemele învăţământului superior; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2012).În 1918, 11/24, Regele Ferdinand I (1914-1927) a emis Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Românie şi Decretul-lege de organizare provizorie a Transilvaniei, potrivit căruia serviciile publice rămâneau sub conducerea Consiliului Dirigent, în administraţia Guvernului central de la Bucureşti trecând afacerile străine, armata, căile ferate, poşta, telegraful, telefoanele, circulaţia financiară, vămile, împrumuturile publice şi siguranţa generală a statului (Transilvania urma să fie reprezentată, în Guvernul central, de miniştri fără portofoliu). Marea Adunare Naţională, din 18.XI/1.XII.1918, a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, „adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, decretează Unirea acestor români şi a teritoriilor locuite de dânşii cu România”.În 1946, a fost creat Fondul ONU pentru Copii – UNICEF; la această dată, în cadrul primei sale sesiuni, Adunarea Generală a ONU a decis să creeze UNICEF – denumit atunci Fondul Internaţional de Ajutorare a Copiilor; actualul nume l-a luat în octombrie 1953 (România a devenit membru la 8.IX.1971).În 1985, a murit sculptoriţa Ioana Kassargian (n. 1936). Ioana Kassargian a urmat Institutul de arte plastice „Ion Grigorescu” din Bucureşti (1959) fiind eleva maestrului Cornel Medrea. A beneficiat de o bursă de studii la Paris (1967). Debutează în 1959 (Bucureşti). Prticipă la anuale de stat, manifestări de artă românească organizate la Budapesta, Belgrad (1966), Frankfurt pe Main, Köln, Cracovia, Praga (1968); Torino, Helsnki, Moscova (1969), precum şi la expoziţii internaţionale: Paris (1963); Anvers (1967); Legnano-Castellanza (1969). Premiul pentru sculptură al Uniunii Artiştilor Plastici (1963). Lucrări în Muzeul Naţional de Artă al României.Mioriţa – una din cele mai cunoscute balade româneşti, dezvoltă „unul din cele patru mituri fundamentale ale poporului nostru, comuniunea om-natură, în esenţa ei pastorală” (G. Călinescu). Ciobanii vin şi pleacă totdeauna către totdeauna, temă sublimată într-o formă artistică excepţională, în care intriga perfidă se împleteşte cu resemnarea fatalistă tipic românească într-un cadru ce-şi extinde limitele la nivel cosmic. „Lucrând cu egală pasiune în bronz, marmură, piatră, Ioana Kassargian nu pare să fie sclava materialului, pe care îl subordonează totdeauna, respectându-i legile specifice viziunii, caracterizată în genere prin ritualizare, o simbolică muzicală a formelor” (Apud Eduard Antonian). În 2011, a murit Mihnea Gheorghiu, cineast, scriitor şi traducător (de numele său se leagă traducerea integrală a operelor lui William Shakespeare şi Walt Whitman); fost preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România, membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1919).În 2011, a murit Leonida Lari (pseudonim al Liubei Tuchilatu), poetă, publicistă, scriitoare, politiciană şi militantă pentru reunirea Basarabiei cu România (n. 1949, în RSS Moldovenească, URSS).

Înainte de a trece la următoarea zi, vă rog să-mi permiteți să v-aduc la cunoștință ceva. Chiar dacă, poate, nu se „potrivește” în contextul  rândurilor de astăzi, îndrăznesc să vă anunț că zilele trecute, chiar de Moș Nicolae, mi-a ieșit de sub tipar cartea „Jurnal cu oameni și povești”, la Editura Creator a Grupului brașovean Libris și pe care v-o recomand cu drag. O puteți comanda la linkul următor, dacă veți considera că merită, cu încă o carte-cadou, „Poveste de Crăciun” de Charles Dickens! Vă mulțumesc pentru răbdarea de a citi micul meu anunț!

https://www.libris.ro/jurnal-cu-oameni-si-povesti-nicolae-uszkai-LIB978-606-029-727-7–p35885213.html?afid=uszkai&utm_source=afiliere_interna&utm_medium=uszkai&utm_campaign=afiint

Ziua de marți ne spune ce s-a întâmplat în 12 decembrie…În 1701, un edict imperial lăsa românilor din Transilvania libertatea de a îmbrăţişa una din cele patru religii recepte (catolică, calvină, luterană şi unitariană) sau de a păstra credinţa ortodoxă. În 1821, s-a născut scriitorul Gustave Flaubert.Gustave Flaubert (n. Rouen, Franţa – d. 8 mai 1880, Croisset) a fost un scriitor francez.Este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori occidentali. Cea mai importantă operă a sa este Madame Bovary (1857). Profilul psihologic al eroinei celebrului sau roman, „Doamna Bovary”, a dat numele unei stari sufletesti – „bovarism” ( tendinţă prezentă la unele persoane care, nemulţumite de realitatea propriei lor condiţii, îşi făuresc o personalitate fictivă, corespunzătoare aspiraţiilor lor). În1850, Cancelaria imperială de la Viena ridică Episcopia Unită de la Blaj la rangul de Mitropolie (hotărâre confirmată de Cancelaria papală la 26.XI.1853) şi înfiinţează, pe lângă Episcopia de la Oradea, încă două episcopii, la Gherla şi la Lugoj; primul mitropolit greco-catolic a fost Alexandru Sterca-Şuluţiu. În 1864, Episcopia ortodoxă de la Sibiu a fost ridicată la rangul de mitropolie, având în subordine episcopiile de Arad şi de Caransebeş; Andrei Şaguna a fost numit mitropolit.În1893, s-a născut (la Bucureşti) Edward G. Robinson, actor american de film de origine română. Edward Goldenberg Robinson (n. Bucureşti, d. 25 ianuarie 1973, Hollywood, California) a fost un actor american de origine român evreu. Institutul American de Film l-a clasat pe Robinson printre cei mai mari actori ai secolului XX.În1901, a fost transmis primul semnal radio transatlantic; din Anglia (Poldhu) au fost emise către Canada (Terra Nova), cele trei puncte ale literei „S” în limbajul morse; această primă radiocomunicaţie transatlantică a fost realizată de fizicianul italian Guglielmo Marconi (1874-1937), după ce tentativa din ziua anterioară eşuase.Fizicianul italian Guglielmo Marconi a realizat în anul 1901, prima radiocomunicaţie telegrafică transatlantică.El a reuşit să transmită un mesaj în codul/alfabetul Morse peste Atlantic din localitatea Poldhu, Cornwall – Marea Britanie în Newfoundland – Canada, la o distanţă de peste 3000 de kilometri.Importanţa noii invenţii a fost ilustrată într-un mod spectaculos în 1909, când vasul S. S. Republic, avariat în urma unei ciocniri pe mare, s-a scufundat. Mesajele radio au permis trimiterea ajutoarelor şi salvarea majorităţii pasagerilor. În acelaşi an, Marconi a primit Premiul Nobel pentru invenţia sa. În anul următor, el a reuşit să transmită mesaje radio din Irlanda în Argentina, la o distanţă de peste 9500 de kilometri. În 1909, a încetat din viaţă, la Bucureşti, Ioan Rusu-Şirianu (n.1864), ziarist şi om politic român. A fost unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania. A întemeiat la Sibiu „Foaia poporului” (1893) şi apoi „Tribuna poporului”, la Orăştie şi Arad (1907). Şi-a adunat scrierile literare în volumul Moara din vale (1894).În1915, s-a născut actorul şi cântăreţul american Frank Sinatra (Francis Albert) (a primit Premiul Oscar pentru rolul din filmul „From here to Eternity”, a jucat în 58 de filme şi a vândut peste 600 de milione de discuri). Francis Albert „Frank” Sinatra (12 decembrie 1915 – 14 mai 1998) a fost un cântăreţ, crooner şi actor american, laureat al premiului Academiei Americane de Film pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, în 1954, pentru rolul jucat în filmul From Here to Eternity. Şi-a început cariera muzicala împreună cu Harry James şi Tommy Dorsey. Sinatra a avut succes ca interpret de muzică uşoară în anii 40, devenind idolul bobby soxer-ilor.Cariera sa profesională a stagnat la începutul anilor 50, dar a revenit in 1954,dupa ce a câştigat premiul menţionat mai sus.Între anii 1951-1957 a fost căsătorit cu Ava Gardner. În 1925, din motive personale, speculate de conducerea Partidului Naţional Liberal, pentru care nu prezenta suficiente garanţii, prinţul Carol al II-lea renunţă, pentru a treia oară, la tron, hotărându-se să rămână în străinătate sub numele de Carol Caraiman. La 31.XII.1925 Consiliul de Coroană va ratifica renunţarea prinţului Carol al II-lea la tron, în favoarea fiului său, Mihai.În1936, s-a născut atleta Iolanda Balaş-Söter; a corectat, în perioada 1957-1961, de 14 ori recordul mondial la săritura în înălţime, ridicându-l de la 1,75 m la 1,91 m; a deţinut recordul mondial (1,91 metri) între 1961 şi 1971; campioană olimpică (Roma, 1960, şi Tokyo, 1964); a intrat în Guiness Book pentru cele 142 de victorii consecutive; de 16 ori campioană naţională a României; preşedinte al FR de Atletism între 1991 şi 2005; preşedintele Fundaţiei Atletismului Românesc (prima fundaţie sportivă din ţară, înfiinţată în anul 1993). În1941, Al doilea război mondial: La insistenţele guvernelor german şi italian, România declară război Statelor Unite. Între cele două ţări nu au loc operaţii militare directe, momentul marcând ruperea relaţiilor diplomatice.Au urmat peste puţini ani, bombardamentele anglo-americane asupra teritoriului României. În 1965, a murit inginerul George (Gogu) Constantinescu, stabilit din 1912 în Anglia; a creat (în 1912) ştiinţa şi tehnica sonicităţii; a inventat şi a construit numeroase maşini şi dispozitive sonice (convertizorul sonic); pionier al construcţiilor de beton armat în România; membru al Academiei Române (n. 1881).În1994, a murit Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara; este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (n. 1910).În 2012, la Bruxelles, miniştrii de finanţe din blocul comunitar au găsit o formulă finală pentru înfiinţarea unei autorităţi unice de supraveghere bancară, primul pas pentru înfiinţarea unei uniuni bancare pentru blocul comunitar. Instituţia de supraveghere va funcţiona începând cu 1 martie 2014, în cadrul Băncii Centrale Europene şi va fi condusă de câte un reprezentant al celor 17 state din zona euro, patru oficiali din cadrul BCE, un preşedinte şi un vicepreşedinte.

Ziua de miercuri ne spune ce s-a întâmplat în 13 decembrie…Aceasta este ziua de prăznuire a Sf. Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox). Canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi prăznuit în ziua morţii sale (13.XII.1693), mitropolitul Dosoftei (numele monahal al lui Dimitrie Barila), a fost un înalt ierarh ortodox şi un mare cărturar; a promovat introducerea limbii române în Biserică şi a depăşit, pentru prima oară la noi, modelul literaturii religioase; pentru aceasta este considerat „fondatorul poeziei române literare” (n. 1624). Totodată, este și „Ziua tipografilor români” (la 13/26.XII.1918 a avut loc o mare manifestaţie muncitorească la Bucureşti, pe Calea Victoriei, în faţa Teatrului Naţional, reprimată sângeros).În1466, a murit sculptorul italian Donatello (Donato di Niccolo di Betto Bardi). Donato di Niccolò di Betto Bardi cunoscut sub numele de Donatello (n.cca. 1386, Florenţa – d. Florenţa) a fost un sculptor şi pictor italian, primul şi cel mai strălucit sculptor din pragul Renaşterii.În 1524, era confirmat la Istanbul, ca domn al Ţării Româneşti, Radu de la Afumaţi (1522–1529), în urma victoriilor obţinute de domnitorul român în perioada 1522–1524.În1595, avea loc lupta de la Areni; Ştefan Răzvan, domn al Moldovei (ridicat în scaun cu ajutorul lui Sigismund Bathory, principele Transilvaniei), este înfrânt şi ucis de Ieremia Movilă, adus domn de oastea polonă condusă de Jan Zamoyski.În1642, Noua Zeelandă a fost descoperită de navigatorul olandez Abel Tasman.Abel Janszoon Tasman (1603, Lutjegast, Groningen, Olanda – 10 octombrie 1659, Batavia, insula Djawa) a fost navigator şi comerciant olandez, explorator al Australiei şi Oceaniei.Este celebru pentru călătoriile sale din 1642 şi 1644, aflat în serviciul United East India Company, fiind primul european cunoscut care a ajuns în insulele Tasmania şi Noua Zeelandă.În 1642 primeşte comanda unei expediţii ce avea drept scop descoperirea de noi tărâmuri în sudul Pacificului,Terra Australis Incognita, necunoscute până atunci europenilor, dar cărora cartografii le bănuiau existenţa.Pe 24 noiembrie 1642, Tasman zăreşte coasta vestică a unei insule, căreia îi dă numele „Pământul lui Van Diemen”, în onoarea guvernatorului de atunci al Companiei Olandeze a Indiilor de Est. Ulterior, colonialiştii englezi îi vor da numele Tasmania.Pe 13 decembrie, echipajul zăreşte ţărmul sudic al Noii Zeelande. Iniţial, Tasman a considerat că a ajuns pe coasta Americii de Sud, mai exact în Tierra del Fuego şi o numeşte Staten Landt.Pe drumul de întoarcere, trece pe lângă insulele Tonga pe 20 ianuarie 1643. În zona insulelor Fiji, nava sa este aproape avariată datorită impactului cu coralii din regiune. Îndreptându-se către Noua Guinee, ajunge în Batavia la 15 iunie 1643.În1693, a murit Mitropolitul Dosoftei (Dimitrie Barila), mitropolit al Moldovei. Cunoscând elina, latina, slavona, poloneza şi ucraineana, traduce în româneşte „Psaltirea pre versuri tocmită”, prima operă în versuri titărită în româneşte. Dimitrie Barilă, cunoscut mai ales pe numele monahal Dosoftei, (n. 26 octombrie 1624, Suceava – d. la Żółkiew, în Polonia, azi Jovkva, Ucraina) a fost un cărturar român, mitropolit al Moldovei, poet şi traducător. În 2005 Biserica Ortodoxă Română l-a proclamat sfânt.În 1816, s-a născut Werner von Siemens, inginer şi industriaş german, inventatorul locomotivei electrice (1879); fondatorul renumitei companii ce-i poartă numele (m. 1892).  Werner von Siemens (1816-1892), a fost inginer, inventator şi industriaş german. Fondează în anul 1847 împreună cu un alt industriaş, Halske, Societatea Siemens-Halske cu obiect de activitate instalarea liniilor telegrafice.Are mari contribuţii în domeniul maşinilor şi acţionărilor electrice cum ar fi: indusul în dublu T care a crescut randamentul generatoarelor şi motoarelor electrice (1856), primul alternator electric (1878), principiul autoexcitaţiei generatoarelor de curent continuu (1867), principiul reversibilităţii maşinilor electrice(1867).A construit primul tramvai cu alimentare electrică prin cele două şine (1870), prima locomotivă electrică(1879), şi primul război de ţesut cu acţionare electrică(1879).Siemens este cel care propune watt-ul ca unitate de putere (1882). De asemenea, el este cel care dă denumirea de electrotehnică pentru electricitatea tehnică.Alte invenţii de importanţă majoră în electrotehnică şi nu numai: aparat telegrafic indicator cu întrerupere automată (1846); folosirea gutapercii ca material izolant (1847), folosită ulterior la fabricarea primelor cabluri submarine de telegrafie; semnalizatorul electric de incendiu (1848); cuptorul cu arc electric pentru oţelării (1878); pirometrul cu rezistenţă pentru măsurarea temperaturilor înalte (1880); ascensorul cu acţionare elctrică (1880); fotometrul cu seleniu (1887).De asemenea, şi-a adus contribuţii importante in legislaţia germană privind brevetele de invenţie.În1863, Guvernul Kogălniceanu votează Legea secularizării averilor mânăstireşti, deziderat al Revoluţiei de la 1848.În 1865, s-a născut generalul David Praporgescu, erou al primului război mondial (m. 1916; a căzut în luptele de apărare de pe Valea Oltului, în timpul contraofensivei armatei germane).În 1955, a murit fizicianul Alexandru Proca, stabilit la Paris în 1926; contribuţii în fizica particulelor elementare; considerat o notorietate mondială în domeniul particulelor numite „mezoni”, a căror existenţă a demonstrat–o teoretic; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1897). În 1983, a murit poetul Nichita Stănescu, membru post-mortem al Academiei Române (1990).Nichita Stănescu (n. Nichita Hristea Stănescu, 31 martie 1933, Ploieşti, judeţul Prahova — d. în Spitalul Fundeni din Bucureşti) a fost un poet, scriitor şi eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Considerat atât de critica literară cât şi de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română pe care el însuşi o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparţine temporal, structural şi formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii1960-1970. Nichita Stănescu a fost considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu şi Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime şi intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici şi poetici.A fost laureat al Premiului Herder. Opera lui Nichita Stănescu:

Volume antume publicate cronologic:

Sensul iubirii, 1960, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă

O viziune a sentimentelor, 1964, Editura pentru Literatură

Dreptul la timp, 1965, Editura Tineretului

11 elegii, 1966, Editura Tineretului

Roşu vertical, 1967

Alfa, 1967, Editura Tineretului

Oul şi sfera, 1967, Editura pentru Literatură

Laus Ptolemaei, 1968, Editura Tineretului

Necuvintele, 1969, Editura Tineretului

Un pământ numit România, 1969, Editura Militară

În dulcele stil clasic, 1970, Editura Eminescu

Poezii, 1970, Editura Albatros

Belgradul în cinci prieteni, 1972, Editura Dacia

Cartea de recitire, 1972, Editura Dacia

Măreţia frigului. Romanul unui sentiment, 1972, Editura Junimea

Clar de inimă, 1973, Editura Junimea

Starea poeziei, 1975, Editura Minerva

Epica Magna, 1978, Editura Junimea

Opere imperfecte, 1979, Editura Albatros

Carte de citire, carte de iubire, 1980, Editura Facla

Noduri şi semne, 1982, Editura Cartea Românească

Respirări, 1982, Editura Sport-Turism

Strigarea numelui, 1983, Editura Facla

În1990, apare Legea 39 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Scopul declarat al acestei instituţii este: „organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa statului în timp de pace, cât şi de război”.În 2007, a fost semnat noul tratat al Uniunii Europene – Tratatul de la Lisabona care, conform prevederilor sale, trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie 2009. Noul Tratat are drept scop consolidarea capacităţii de funcţionare a UE prin sporirea eficienţei instituţiilor comunitare. De asemenea, Tratatul prevede ameliorarea caracterului democratic al UE prin extinderea competenţelor Parlamentului European şi introducerea Cărţii Drepturilor Fundamentale în sistemul juridic comunitar. Pînă în prezent nu au fost definitivate procedurile naţionale de aplicare a Tratatului de Republica Cehă, Polonia şi Germania, iar Irlanda este unica ţară care încă nu a ratificat Tratatul de la Lisabona.

Ziua de joi ne va arăta, în continuare, ce s-a întâmplat în 14 decembrie…În- 1280, are loc prima atestare documentară a Sighişoarei (sub denumirea de Castrum Sex, castrum = cetate, sex = şase – „A şasea cetate”) Sighişoara este situată aproximativ în centrul României în sudul judeţului Mureş.. Oraşul, cu o istorie de mii de ani, adăposteşte, în armonie, mai multenaţionalităţi. Datorită arhitecturii sale remarcabile, a poziţiei dominante şi a ambianţei geografice, oraşul a fost supranumit încăde la sfârşitul secolului al XIX-lea „Perla Transilvaniei”. Oraşul şi cetatea au fost întemeiate în Evul Mediu. Sighişoara a fost fondată de emigranţii germani în a doua jumătate a sec. al XII -lea. Cetatea Sighişoara este considerată şi astazi a fi cea mai frumoasă cetate locuită din sud-estul Europei.În1467, 14-15, are loc bătălia de la Baia; victorie a lui Ştefan cel Mare asupra armatelor ungare, conduse de regele Matei Corvin, care invadaseră Moldova; a fost ultima încercare importantă de restaurare, prin mijloace militare, a suzeranităţii ungare asupra Moldovei şi a prilejuit lui Ştefan cel Mare prima sa manifestare pe plan internaţional ca învingător al regelui Ungariei.În 1503, s-a născut Nostradamus (Michel de Nostre-Dame), astrolog, matematician şi medic francez autor al unei celebre culegeri de profeţii, „Centuriile”. Nostradamus ( d.2 iulie, 1566), pe numele său real Michel de Nostredame, a fost un faimos medic, cabalist şi farmacist francez. Celebritatea sa se datorează lucrării Les Propheties, a cărei primă ediţie a apărut în 1555. De la publicarea sa, a devenit foarte populară în toată lumea, creându-se în jurul său un cult. În literatura tuturor timpurilor i s-a acordat titlul de prevestitor a tuturor marilor evenimente care se desfăşurau sau urmau să se întâmple în lume.În1704, a fost înfiinţat Spitalul Colţea, primul spital laic din Bucureşti şi din Ţara Românească, ctitorit de spătarul Mihai Cantacuzino.Spitalul a fost locul în care au profesat mari nume româneşti în domeniul medical precum Nicolae Creţulescu, cel care a pus bazele şcolii de microchirurgie. Spitalul Colţea a fost una din primele baze de învăţământ medical din România. A fost primul spital din Bucureşti, construit la 14 decembrie 1704, din iniţiativa spătarului Mihai Cantucuzino, pentru a fi un spital pentru săraci. Organizarea şi funcţionarea spitalului s-a făcut după modelul spitalului Ospedale di S. Lazzaro e Mendicanti din Veneţia. În 1799, a murit George Washington, general şi om politic american; comandant suprem al forţelor militare în timpul Războiului pentru independenţa coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783); preşedintele Convenţiei constituţionale de la 1787; primul preşedinte al SUA (1789-1797) (n. 1732).În 1864, 14/26, a fost inaugurată Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti (la 2/14 noiembrie acelaşi an apăruse Decretul privind înfiinţarea acesteia). Şcoala Naţională de Arte Frumoase se înfiinţează şi ca urmare a demersurilor făcute de pictorii Theodor Aman şi Gheorghe Tăttărescu. Şcoala funcţionează cu secţiile pictură, sculptură, gravură, arhitectură, desen linear, estetică, istorie şi perspectivă. În această perioadă, şcoala are o durată de 5 ani. În 1904, se înfiinţeaza şi Şcoala de Arte Decorative. În 1909, Spiru Haret aprobă Regulamentul pentru administrarea interioară a Şcolii de Arte, regulament care instituie examenul de admitere, confirmă desprinderea Şcolii de Arhitectură aprobând o metoda de selecţie până la sfârşitul anului I. Durata studiilor era de 7 ani. Prin Legea învăţământului superior din 1931 şcolile de Arte Frumoase din România sunt transformate în Academii de Belle Arte. Primul rector este numit Camil Ressu. În 1942, Academia îşi schimbă din nou titlul în Şcoala Superioară de Arte din Bucureşti. În 1948, este înfinţat Institutul de Arte din Bucureşti, având în structura sa Facultăţile de Teatru şi Muzică, Coregrafie şi Arte Plastice, Arte Decorative şi Istoria Artei. În 1950, ia fiinţă Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. Din 1990, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” evoluează sub titulatura de Academia de Arte, iar, în prezent, Universitatea Naţională de Arte.În 1869, 14/26, s-a inaugurat oficial clădirea Universităţii din Bucureşti, construită, între 1857 şi 1869, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu; la decorarea faţadelor a lucrat şi sculptorul Karl Storck, care a realizat, în 1862, basorelieful de pe frontonul corpului central (distrus în urma bombardamentului aviaţiei americane din 15.IV.1944).Universitatea din Bucureşti, a fost fondată în 1864. Mai mulţi absolvenţi ai Universităţii s-au afirmat ca profesori şi cercetători la alte universităţi din lume, sau ca membrii ai Academiei Române şi ai unor academii din alte ţări, scriitori, politicieni, parlamentari, miniştri, prim-miniştri, preşedinţi, diplomaţi etc. O parte din facultăţile Universităţii sunt amplasate în Palatul Universităţii din Piaţa Universităţii. Universitatea din Bucureşti oferă numeroase programe de studii, la toate nivelurile şi formele de pregătire universitară.În 1887, s-a născut Virgil Madgearu, economist, sociolog şi om politic ţărănist; contribuţii la elaborarea unei teorii economice privind fundamentarea doctrinei „statului ţărănesc”, pe baza analizei evoluţiei, structurii şi perspectivelor economiei româneşti; de mai multe ori ministru; adversar al Gărzii de Fier, a fost asasinat de legionari la 27.XI.1940, în pădurea Snagov; membru post-mortem al Academiei Române din 1990.Virgil Traian N. Madgearu (n. Galaţi — d. 27 noiembrie 1940, pădurea Snagov) a fost un economist român,sociolog, şi politician de stânga, membru prominent şi principal teoretician al Partidului Ţărănesc şi al succesorului său, Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ). A avut o importantă activitate ca eseist şi jurnalist şi s-a aflat pentru o lungă perioadă de timp în conducerea editorială a influentei reviste Viaţa Românească. A fost teoreticianul care a fundamentat doctria politică a curentului ţărănism. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. A fost asasinat de un comando legionar care l-a pedepsit pentru poziţiile sale net antifasciste.În 1911, la această dată exploratorul polar norvegian Roald Amundsen (1872-1928) a atins, în premieră, Polul Sud (însoţit de patru coechipieri, în sănii trase de câini); tot el este primul care a străbătut, în 1906, pasajul de Nord-Vest, din insula Groenlanda până în Alaska; în iunie 1928 a dispărut în regiunea Polului Nord, în timpul încercărilor de salvare a echipajului dirijabilului „Italia”. În 1916, 14/27, a avut loc semarea, la Iaşi, a unui protocol între împuterniciţi ai Guvernelor român şi rus privind transportarea la Moscova a tezaurului Băncii Naţionale a României, a cărui valoare în aur efectiv era de 314.580.456,84 lei aur, la care se adăugau 7.000.000 lei aur reprezentând valoarea bijuteriilor regale. La 16 februarie 1918 se va încheia, la Moscova, un protocol între reprezentanţii BNR şi ai Guvernului rus, prin care se confirma sosirea transportului şi depozitarea lui, iniţial, la Kremlin, apoi la Casa de împrumut şi depozite de stat a Rusiei. În 1918, s-a născut Radu Beligan, actor de teatru şi film, regizor de teatru; membru de onoare al Academiei Române din 2004. A pus bazele Teatrului de Comedie (1960), fiind director în perioada 1960–1968 (din filmografie „O noapte furtunoasă”, regia Jean Georgescu, „Iancu Jianu haiducul”, regia Dinu Cocea).Radu Beligan (n. Galbeni (Filipeşti), Bacău) este un actor român, cu o bogată activitate în teatru, film, televiziune şi radio. Pe linie maternă este grec de origine, pe linie paternă, fiind urmaş al unuia dintre fraţii lui Ion Creangă, potrivit unui interviu. A fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2004. A fost unul dintre discipolii actriţei Lucia Sturdza Bulandra şi al scriitorului Eugen Ionescu. Beligan este unul dintre numele majore ale teatrului românesc, cu un repertoriu complex, clasic şi modern. Pentru rolurile sale a fost premiat adesea: titlul de Artist de merit (1953) şi Artist al poporului (1962), Premiul Academiei Le Muse din Florenţa (1980), Premiul Galei UNITER – Trofeul Dionysos (1995-1996), Premiul Academiei Române (1997), Premiul 14 Juillet al Ministerului de Externe din Franţa (1998), Trofeul Eugene Ionesco (1999), titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale (UNATC), Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate acordat de UNITER în 2008.În data de 27 martie 2011 a primit o stea pe Walk of Fame – Bulevardul Faimei Bucureşti.În 1946, s-a născut cântăreaţa de muzică uşoară şi jazz Aura Urziceanu. Este cunoscută pentru dueturile sale muzicale cu Duke Elington, Quincy Jones sau Ella Fitzgerald; stabilită în Canada, Aura Urziceanu este singura solistă de naţionalitate română care a fost inclusă în prestigioasa publicaţie „The Grove International Encyclopedia of Jazz”.Aura Urziceanu (n. Bucureşti) este considerată una dintre cele mai importante voci româneşti ale genului; în acest sens, jazzologul şi interpretul Mihai Berindei o numeşte o „cântăreaţă autentică de jazz de clasă internaţională”. În primii săi ani de activitate a interpretat muzică uşoară, iar mai târziu a abordat şi repertoriul de muzică populară românească.În 1946, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a ales oraşul New York ca sediu permanent al forului mondial; piatra de temelie a fost pusă la 24.X.1949 (de Ziua Naţiunilor Unite), sediul fiind inaugurat la 13.X.1952 (zona, de 18 acri, situată între străzile 42 şi 48 din cartierul East Manhattan, aparţine tuturor statelor membre ale ONU). În 1946, a murit Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, prozator român, membru şi vicepreşedinte al Academiei Române.Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti vede lumina zilei la Târgovişte, în anul 1868, ca descendent al unei familii de boieri. Eroul din nuvela Neamul Udreştilor este un strămoş al scriitorului. A făcut Liceul şi Universitatea la Bucureşti. A fost judecător în Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova şi Târgovişte, unde, în anul 1896, s-a stabilit definitiv. A fost membru al Academiei Române. În anul 1945 a câştigat Premiul Naţional Pentru Proză. Este cunoscut, în special, pentru scrierile sale pentru copii: Puiul – tragica moarte a unui pui de prepeliţă, Privighetoarea, Bietul Tric, Niculăiţă Minciună – un copil isteţ de la ţară neînţeles de săteni. S-a stins din viaţă în anul 1946.În 1955, la această dată a fost trimisă Guvernului român comunicarea oficială privind admiterea României în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (de către Dag Hammarskjold, secretarul general al organizaţiei din acea perioadă); cererea oficială de admitere a ţării noastre în forumul mondial a fost prezentată, la 10.VII.1947 (la câteva luni după crearea ONU), primului secretar general al organizaţiei, Trygve Lie, de către ministrul român al afacerilor străine; în condiţiile create de începutul războiului rece, precum şi de faptul că România nu era recunoscută ca stat cobeligerant, admiterea sa în ONU a fost tărăgănată, deşi Guvernul român a revenit cu cereri în anii 1948, 1952 şi 1954, declarându-şi, de fiecare dată, voinţa de a accepta şi a duce la îndeplinire obligaţiile decurgând din Carta ONU; primul ambasador al României la Naţiunile Unite a fost profesorul Athanase Joja.În1962, a murit geograful şi etnologul Simion Mehedinţi, creator al şcolii române moderne de geografie; director, între anii 1907 şi 1920, a revistei „Convorbiri literare”, unde a publicat, pe lângă articole literare şi povestiri, numeroase studii şi recenzii pe teme foarte variate (literatură română şi străină, estetică, filosofie, artă, istorie, etnografie, politică şi finanţe, probleme de cultură şi educaţie); membru titular al Academiei Române din 1915 (n. 1868).În1990, a murit Friedrich Dürrenmatt, prozator şi dramaturg elveţian de limbă germană (n. 1921). A făcut studii de filozofie, literatură şi teologie, dar şi-a încercat talentul mai întâi ca grafician, tematica desenelor sale expresive prefigurând-o pe aceea a scrierilor de mai târziu. A fost permanent preocupat de confuzia de valori şi de incertitudinile epocii în care trăia („azi nu mai există nici vinovaţi, nici oameni care să poarte răspunderea a ceva”).În opera lui un loc central îl ocupă problematica dreptăţii şi îndurării, tratată în cheie tragicomică şi grotescă. Cele mai multe din povestirile sale îmbracă forma literaturii poliţiste.Ca dramaturg – unul din cei mai importanţi de limbă germană din secolul XX – prefera comedia, considerând-o „unica formă dramatică ce mai poate exprima azi tragicul”.În 1995, a fost semnat, la Paris, Acordul de pace de la Dayton, care a pus capăt războiului civil din Bosnia-Herţegovina, dintre armatele sârbilor, musulmanilor şi croaţilor, conflict ce a durat mai bine de trei ani şi jumătate (1991-1995); Acordul (negociat în oraşul american Dayton/Ohio, în noiembrie 1995) a fost semnat de către preşedinţii Bosniei-Herţegovina (Alija Izetbegovici), Croaţiei (Franjo Tudjman) şi R. F. Iugoslaviei (Slobodan Miloşevici) şi de către reprezentanţi ai Uniunii Europene (Franţa, Germania, Marea Britanie), F. Ruse şi ai SUA.

Următoarea zi ne spune ce s-a întâmplat în 15 decembrie…În 37 d.Hr, s-a născut împăratul roman Nero (pe adevăratul nume, Lucius Domitius Claudius Nero); a domnit între anii 54 şi 68. d.Hr., fiind ultimul din dinastia iulio-claudică; a instituit o guvernare autoritară şi crudă, soldată cu asasinate celebre (mama sa – Agrippina, fratele său – Britannicus, soţia sa – Octavia şi Seneca, profesorul şi mentorul său); în anul 64 un uriaş incendiu a mistuit Roma; bănuit de declanşarea acestuia, Nero a dat vina pe primii creştini şi a început persecuţiile împotriva lor (m.9.VI.68 d.Hr., s-a sinucis) (d. 68).Nero Claudius Caesar Augustus Germanicus a fost al cincilea împărat roman al dinastiei iulio-claudiene.În1802, s-a născut Bolyai János, matematician de origine maghiară din România; unul dintre creatorii geometriei neeuclidiene, alături de Nikolai Lobacevski şi Bernhard Riemann.În 1859, s-a născut Lazar Ludwik Zamenhof, medic şi lingvist polonez de origine iudaică. Ludovic Lazar Zamenhof (Ludovic Lazarus, Ludwik Lejzer, Ludwik Łazarz) (n. Białystok –d. 14 aprilie 1917 Varşovia), evreu din Rusia ţaristă, a fost oftalmolog, filolog şi inventatorul limbii esperanto, cea mai răspândită limbă artificială din lume.Limba a fost lansată în 1887, după mai bine de 10 ani de muncă, pentru a servi ca limbă internaţională auxiliară, o a doua limbă pentru fiecare. Numărul vorbitorilor de esperanto este greu de stabilit. În funcţie de sursă, se menţionează între o jumătate de milion şi câteva milioane.Primul dicţionar de esperanto pentru vorbitorii de limba română a apărut în 1889.Esperantiştii din România sunt organizaţi în asociaţii şi cluburi locale şi în Asociaţia Română de Esperanto, bd. Vasile Pârvan 4, 300223 Timişoara.În 1860, 15/27, Împăratul Austriei, Franz Joseph I, hotărăşte alipirea Banatului la Ungaria, fără a ţine seama de cererea românilor bănăţeni de a se înfiinţa în Banat un „Căpitanat român”. La Conferinţa naţională a fruntaşilor politici români din Banat de la Timişoara (18-19.XI.1860), fusese adoptată o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului (teritoriul acestuia urmând să fie numit „Căpitanatul român”) sau să fie încorporat la Transilvania (devenită autonomă).În 1862, 15/27, apare, la Bucureşti (iniţial de două-trei ori pe săptămână, iar de la 1/13.VIII.1863, cotidian), gazeta politică şi literară „Buciumul” (care continuă gazeta cu acelaşi nume apărută la Paris în 1857), sub redacţia lui Cezar Bolliac; gazeta sprijină reformele promovate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza; criticând, de pe poziţii liberal-moderate, atât pe conservatori, cât şi pe „roşii” (liberalii), devine, în cele din urmă, oficiosul Opoziţiei (îşi încetează apariţia la 5/17.XII.1864).În 1871, 15/27, apare gazeta politică şi literară „Adevărul”, seria I, săptămânal, la Iaşi, până la 5/17 mai 1872. Publicaţia a contribuit la formarea şi afirmarea opiniei publice democratice româneşti, oglindind, în acelaşi timp, năzuinţele şi lupta poporului român pentru formarea statului naţional unitar şi pentru integritatea teritorială a ţării.În 1876, a luat fiinţă Cercul Militar al ofiţerilor din garnizoana Bucureşti, actualul Cerc Militar Naţional; Construcţia Palatului Cercului Militar Naţional, sediul de astăzi al instituţiei, a început în anul 1911 şi s–a încheiat în 1923.În 1899, a murit Constantin Jiquidi, desenator şi caricaturist; tatăl graficianului Aurel Jiquidi (n. 1865).Personalitatea sa artistică este de o complexitate deosebită, desenator- caricaturist-pictor, a lucrat mult şi cu pasiune, o parte din operele lui risipindu-se în publicaţiile şi revistele apărute în ultimul deceniu al veacului al XlX-lea. În 1947, s-a născut George Pruteanu, lingvist şi om politic (m. 2008).Absolvent în 1965 al Liceului „Vasile Alecsandri” din Iaşi, Pruteanu devine în acelaşi an student al Facultăţii de Filologie, secţia română-franceză, a Universităţii „Al. I.  Cuza”. Se transferă la Bucureşti, obţinând diploma de licenţă în 1970. Debutează cu versuri în 1965 la „Familia”. Este ziarist la „Contemporanul”, apoi, la Iaşi, lucrează ca redactor al revistelor „Cronica” şi „Convorbiri literare” şi este cadru didactic la Catedra de limbi moderne a Facultăţii de Filologie. Din 1990, vreme de 10 ani, ocupă funcţia de lector la facultatea similară a Universităţii din Bucureşti. Obţine doctoratul în 2000, devine conferenţiar, predând la mai multe unităţi de învăţământ superior din ţară. Are o bogată activitate publicistică. În 1997-1999, a moderat la televiziune o emisiune de cultură a limbii, care a avut o foarte bună audienţă. După 1989 s-a implicat şi în viaţa politică, fiind, succesiv, parlamentar din partea câtorva partide. Prima carte, Pactul cu diavolul. Şase zile cu Petru Dumitriu (1995), este un interviu amplu, care îi oferă lui Pruteanu ocazia de a-şi pune în valoare calităţile de interlocutor atent şi implicat în discuţia pe care o dirijează cu abilitate. Cronica unei mari dezamăgiri. O istorie mediatica este urmată în acelaşi an de Partidul şi partida (atitudini politice). Prin Feldeinţa călinesciană (2001) Pruteanu revine la vocaţia sa adevărată, comentariul de literatură. Pruteanu se arată preocupat şi de teoretizarea anumitor aspecte ale mass-media. În Elemente esenţiale de tehnică mediatică (2001) prezintă sistematic noţiuni, concepte şi practici proprii domeniului. Autorul e şi aici aplecat spre interdisciplinaritate, iar discursul său nu neglijează raporturile ce se stabilesc între text, imagine şi valoare estetică.În1966, a murit Walt Disney, producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie; s-a afirmat iniţial ca designer publicitar şi caricaturist; în 1921 a realizat primele filme de desene animate; a fost şi realizator de filme documentare consacrate vieţii animalelor; fondatorul unui vast imperiu comercial; creator al parcurilor de distracţii Disneyland (California) şi Disneyworld (Florida).Walter Elias Disney (n. 5 decembrie, 1901) a fost un regizor, producător, animator, scenarist şi antreprenor american , câştigător de 22 de ori al premiilor Oscar. Numele său este unul comun în orice casă americană şi este foarte bine cunoscut chiar şi în rândul copiilor.Walt Disney este cunoscut mai ales ca şi producător de film, precum şi ca un inovator al animaţiei şi al parcurilor tematice. A fost nominalizat la 61 de premii Oscar şi la şapte premii Emmy, deţinând recordul pentru cele mai multe nominalizări la Oscar.Disney şi echipa sa au creat unele din cele mai bune filme din lume (Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, Cenuşăreasa, 101 Dalmaţieni, Bambi, Doamna şi vagabondul, Alice în Ţara Minunilor, Peter Pan, Frumoasa din pădurea adormită, Mary Poppins, Pinocchio) şi unele din cele mai cunoscute personaje, inclusiv cel pe care majoritatea îl consideră alter-ego-ul său, Mickey Mouse. În 1995, 15-16, în cadrul Consiliului European desfăşurat la Madrid, şefii de stat şi de guvern au convenit asupra noii monede europene; aceasta a fost numită „Euro” şi a devenit moneda oficială în cele 12 state membre ale Uniunii Economice şi Monetare începând cu 1.I.2002 (numită şi Ziua E); euro a înlocuit monedele naţionale din Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Spania, Portugalia, Austria, Irlanda, Finlanda şi Grecia (începând cu 30 martie 2002, euro are putere circulatorie unică în aceste state). Ulterior, euro a fost adoptată şi în Slovenia (2007), Cipru, Malta (2008), Slovacia (2009) şi Estonia (2011).

Penultima zi din săptămână ne arată ce s-a întâmplat în 16 decembrie…În 1554,la Wilno (Polonia), a fost parafat „Tratatul de alianţă şi de pace eternă” între Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei şi Sigismund al II–lea August, regele Poloniei.În 1773, în provincia britanică Province of Massachusetts Bay, devenită ulterior statul american Massachusetts, în rada portului Boston, coloniştii distrug prin scufundare o mare cantitate de încărcături de ceai, din cauza mentinerii de catre Anglia, pentru colonii, a unei taxe aferente acestor importuri. Evenimentul, cunoscut ca „Boston Tea Party” devine una din scânteile Revoluţiei americane (1776 – 1784).În 1848, 16/28, Adunarea naţională a fruntaşilor români transilvăneni adoptă, la Sibiu, o petiţie naţională în care protestează împotriva „uniunii” forţate a Transilvaniei cu Ungaria.În1859, s-a născut profesorul Vasile Tarnavschi, unul dintre teologii de seamă ai Ortodoxiei române, specializat în „Vechiul Testament”; decan al Facultăţii de Teologie, rector al Universităţii din Cernăuţi (1918-1920) (m. 1945).În 1860, s-a născut generalul Ion Dragalina; în primul război mondial, în fruntea Armatei I, a condus apărarea de la Jiu, în cursul căreia a fost rănit mortal (m. 1916).În1891, 16/28, a murit Sir William Arthur White, diplomat britanic; în 1879 a fost trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar la Bucureşti; s-a dovedit un bun observator al realităţilor din ţările în care a avut misiuni diplomatice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1885 (n. 1824).În 1894, a murit arhitectul Alexandru Orăscu; promotor al clasicismului (clădirea veche a Universităţii şi hotelul „Bulevard” din Bucureşti, hotelul „Continental” din Constanţa ş.a.); primul preşedinte al Societăţii Arhitecţilor Români (1891-1894); participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească; preşedinte al Ligii Culturale (1890-1892).În1910, a avut loc, la Issy les Moulineaux (lângă Paris), primul zbor experimental din lume al unui avion cu motor cu reacţie (avionul „Coandă 1910″), inventat, construit şi pilotat de inginerul român Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale; datorită acestei realizări, Coandă a intrat în istoria aviaţiei sub denumirea de „părintele aviaţiei aeroreactive”.În 1917, s-a născut scriitorul englez Arthur C. Clarke. Sir Arthur Charles Clarke, CBE, (d.19 martie 2008, Colombo, Sri Lanka) a fost un scriitor de SF, inventator şi futurolog britanic. Opera sa de referinţă este romanul Odiseea spaţială 2001, scrisă pe baza scenariului filmului cu acelaşi titlu împreună cu regizorul american Stanley Kubrick. Scenariul filmului se bazează pe o nuvelă publicată de autor în 1951, intitulată The Sentinel.2001: O odisee spaţială este un roman ştiinţifico-fantastic din 1968 scris de Arthur C. Clarke. A fost conceput concomitent cuversiunea de film a lui Stanley Kubrick şi publicat după apariţia filmului.În afară de SF, Clarke a scris două autobiografii: Ascent to Orbit este o autobiografie ştiinţifică, iar Astounding Days este una de science fiction.Majoritatea eseurilor sale, scrise între 1934 şi 1998, se găsesc în cartea Greetings, Carbon-Based Bipeds! (2000). Majoritatea nuvelelor sale se găsesc în cartea The Collected Stories of Arthur C. Clarke (2001).În 1918, Decret privind exproprierea pământului. Începutul reformei agrare (între 1918–1921 s-au expropriat de la vechii proprietari aproximativ 6 milioane hectare de pamânt ce au fost împărţite ţăranilor, modificându–se astfel structura proprietăţii în noua Românie). În 1936, s-a născut, (la Cernăuţi, azi în Ucraina), pictorul Constantin Flondor. Constantin Flondor este un pictor român, care locuieşte şi lucrează la Timişoara. Este co-fondator al grupării Prolog (1985, alături de Paul Gherasim, Horia Bernea, Ion Grigorescu, Matei Lăzărescu, Christian Paraschiv, Horea Paştina şi Mihai Sârbulescu). A fost profesor de liceu la Liceul de Arte plastice din Timişoara (1962-1991), şi a avut parte importantă la modernizarea învăţământului de artă al liceului. Din 1991 până 2002 a fost cadru didactic universitar la Facultatea de Artă a Universităţii de Vest Timişoara, al cărei decan a fost in perioada 1996-1999. Din 2002 este profesor consultant al facultăţii. A fost membru fondator al Grupării 111 şi al Grupului Sigma.În1938, s-a înfiinţat, prin Decret-lege, Frontul Renaşterii Naţionale, organizaţie politică unică în stat (primul partid „de masă” din istoria României), având drept scop sprijinirea monarhiei şi a regimului autoritar al regelui Carol al II-lea; şeful suprem al FNR era regele; totodată, s-a reorganizat şi formaţiunea „Straja ţării”. În 1944, reapare zilnic (până la 12.II.1945), la Bucureşti, ultima serie a revistei „Bilete de papagal”, sub direcţia lui Tudor Arghezi (prima serie a revistei de format liliputan a apărut, zilnic, între 2.II.1928-10.VIII.1929 şi 15.VI.-5.X.1930, continuată, săptămânal, între anii 1937 şi 1938).În1945, la Moscova, conferinţa miniştrilor Afacerilor Externe ai URSS, SUA şi Marii Britanii. În privinţa României, Conferinţa hotărăşte recunoaşterea guvernului condus de Petru Groza, dar cere includerea câte unui reprezentant al PNL şi PNŢ precum şi organizarea de alegeri libere. În 1961, a murit pictorul si scenograful român Auguste Baillayre, originar din Franţa; în 1921 a contribuit esenţial la fondarea Societatii de Arte Frumoase din Basarabia, unde a exercitat functia de vicepreşedinte; între 1919-1940 a fost profesor de arte decorative la Şcoala de Arte, iar între 1924-29 şi scenograf-şef la Teatrul Naţional din Chişinău; după 1943 a locuit şi activat la Bucureşti.Baillayre August, (n.01.05.1879, Vernet lis Bains, Franţa – d. Bucureşti) a fost  pictor, scenograf şi grafician. A absolvit Academia Regală de Arte Frumoase din Amsterdam (1902), Academia de Arte din Petersburg (1907) şi Universitatea din Grenoble (anul 1910). La expoziţii participă în 1905, 1906, 1907, 1909, (Petersburg), 1908 (Chişinău), 1910 (Vilino), 1916 (Moscova), iar după 1919 – la toate saloanele de artă de la Chişinău şi Bucureşti.Între anii 1919-1940 a activat şi în calitate de profesor la Şcoala de Arte de la Chişinău, concomitent deţinînd funcţia de scenograf-şef la Teatrul Naţional (1924-1930). Vicepreşedinte al Societăţii de Arte Frumoase din Chişinău (1921). Membrul juriului pentru Saloanele Oficiale de la Bucureşti (1924). Printre elevii săi figurează personalităţi importante ale artei europene (Th. Kiriacoff, N. Brăgalia, V. Evers, E. Ivanovsky ş.a.).Custode-şef şi Director al Pinacotecii municipale din Chişinău (1939-1942). După 1943 a locuit şi a activat la Bucureşti. A donat colecţia lui de artă basarabeană (circa 300 de opere) Muzeului Naţional de Artă din Chişinău (1962).În1989, izbucnesc manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste de la Timişoara; începutul Revoluţiei române. De la nemulţumiri locale (hotărârea judecătorească după care pastorul reformat Laszlo Tokes urma să fie strămutat în altă localitate), se ajunge la revendicări pe plan politic. Timişorenii se strâng în Piaţa Catedralei. În noaptea de 16 spre 17 decembrie, au loc confruntări între manifestanţi şi forţele de ordine.În 2010, România a fost acceptată în unanimitate ca membru cu drepturi depline în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA); acordul de aderare a României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene a fost semnat la data 20 ianuarie 2011, şi reprezintă încheierea unui proces de negociere între autorităţile române şi Agenţia Spaţială Europeană şi de pregătire a entităţilor române pentru participarea la programele şi proiectele ESA. Accesul direct la sistemele spaţiale ESA permite ţării noastre dezvoltarea unor aplicaţii spaţiale pentru agricultură, mediu, transporturi, măsurarea dezastrelor naturale şi telemedicină.

Ziua de duminică ne spune ce s-a întâmplat în 17 decembrie…În 1273, a murit unul dintre marii poeţi ai literaturii persane, Jalal Al-Din Rumi (n. 1207)S-a născut la Balch (Bactra), Afghanistan. Tatăl său a fost teolog, jurist, mistic, supranumit sultanul savanţilor. Când mongolii au invadat Asia Centrală (1215 – 1220), familia sa, împreună cu un grup de discipoli de-ai tatălui, a fost nevoită să se retragă spre vest. În drum spre Anatolia, aceştia îl întâlnesc pe Attar, celebru poet persan, întâlnire care va avea un puternic impact asupra lui Rumi. Precum şi alţi sufiţi, Rumi descrie în opera sa treptele pe care le urcă îndrăgostitul sufit în căutarea lui Dumnezeu şi, în final, contopirea cu Divinitatea. Mathanawî – titlul monumentalei sale opere – înseamnă distih (vers dublu), fiind compusă din aproximativ 25.000 de mii de distihuri. Capodoperă a literaturii persane, cuprinde povestiri şi parabole cu caracter etic, ilustrate cu pilde din Coran, Evanghelii, Tora, din culegerea de fabule Kalila şi Dimna, datorată lui Ibn al-Muqaffa’, precum şi din folclorul oriental, cu referiri la filosofia greacă şi indiană. Pe lângă lucrările în versuri, Rumi a scris şi câteva opere în proză, cum ar fi Maktubat (Epistole) şi Fi-hi ma fi-hi (Cuprinde ceea ce cuprinde ; o altă posibilă traducere ar fi : Lăuntrul lăuntrului). Rumi a murit în noaptea de 17 decembrie 1273 la Konya, noapte ce este cunoscută sub numele de şeb-e arus (noaptea miresei; noaptea nunţii), deoarece, în sufism, moartea este considerată drept marea sărbătoare a reîntoarcerii spiritului la Dumnezeu şi a contopirii cu Divinitatea.În 1851, ia fiinţă, temporar, Conservatorul de muzică din Bucureşti, din iniţiativa profesorilor Ioan Andrei Wachmann şi Ludovic Wiest (reînfiinţat în 1864, sub conducerea lui Alexandru Flechtenmacher).Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti a fost creată în iunie 1863 printr-un decret al Consiliului de Miniştri, prezidat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La acea vreme se dorea ca noua instituţie să includă două şcoli principale de artă: Institutul de muzică vocală şi Şcoala de muzică instrumentală cu filiale atât în Bucureşti cât şi în Iaşi. Astfel, la 6 octombrie 1864, Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune şi-a deschis porţile pentru tinerii dornici să studieze şi să devină faimoşi în lumea muzicii. Sub conducerea compozitorului Alexandru Flechtenmacher, Conservatorul a devenit o instituţie europeană specializată în educaţia muzicală vocală şi instrumentală, având clase de vioara, solfegiu, cor bisericesc, canto, pian şi armonie. În 1900, a apărut prima clasă de muzică de cameră, iar în 1905, prima clasă de compoziţie, condusă de Alfonso Castaldi. În perioada interbelică, a început studierea contrapunctului, orchestraţiei, esteticii şi istoriei muzicii. La 17 iulie 1931 au fost îndeplinite toate condiţiile pentru a-l transforma într-o instituţie de învăţământ superior sub numele de Academia Regală de Muzică şi Arta Dramatică.În1863, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulgă „Legea secularizarii averilor mânăstireşti”. În urma aplicării acestei legi, ¼ din teritoriul tarii devenea patrimoniul statului.În 1869, 17/29, a murit Gavriil Munteanu, pedagog (director al primului gimnaziu românesc din Braşov, autor de manuale), publicist şi traducător (a tradus din scriitorii latini clasici Tacit şi Horaţiu); membru fondator al Academiei Române din 1866 (n. 1812).În 1870, 17/30, s-a născut scriitorul Ion Alexandru Bassarabescu, unul dintre maeştrii schiţei în literatura română (volume de schiţe: „Vulturii”, „Un om în toată firea”); a făcut parte din primul comitet al Societăţii Scriitorilor Români; membru corespondent al Academiei Române din 1909 (d.29.03.1952).În 1885, 17/29, a murit Giovenale Vegezzi-Ruscalla, publicist şi om politic italian; în 1830 a întreprins o călătorie de studii în Transilvania şi Banat, după care, la întoarcerea în Italia, a învăţat limba română şi a declanşat o vastă campanie de apărare a drepturilor românilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1869 (n. 1799. A susţinut Unirea Principatelor, a fost cetăţean de onoare al României, diplomat. A tradus poezii din Vasile Alecsandri şi a susţinut un curs de istorie şi de literatură română la Universitatea din Torino. La Congresul de la Paris din 1865, când se dezbătea problema României, Vegezzi-Ruscalla l-a determinat cu succes pe Cavour să activeze în favoarea României.În 1890, 17/29, se înfiinţează, pe lânga Universitatea din Bucureşti, „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor” (Liga culturală); îşi va începe activitatea în mod oficial la 24.I.1891; Liga a desfăşurat o bogată activitate culturală şi politică de sprijinire a luptei poporului român de pe ambele părţi ale Carpaţilor pentru unitatea sa politică, reuşind ca până în 1914 să-şi creeze numeroase secţiuni în majoritatea oraşelor din ţară şi în unele centre universitare din străinătate: Paris, Londra, Berlin, Anvers, Bruxelles ş.a. În 1914 îsi schimba titulatura în „Liga pentru unitatea politica a tuturor românilor”.În 1912, a murit Spiru Haret, matematician, sociolog (a întrevăzut posibilitatea aplicării matematicii la studiul societăţii), pedagog şi om politic liberal; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice în mai multe rânduri, a reorganizat pe baze moderne învăţământul românesc de toate gradele; membru titular al Academiei Române 1892, vicepreşedinte al acestui for (1904-1907).În1936, s-a născut Papa Francisc (născut Jorge Mario Bergoglio, la Buenos Aires, într-o modestă familie de imigranţi italieni); este al 266-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013; a fost membru al ordinului „Societatea lui Isus” (începând cu 1958) şi arhiepiscop de Buenos Aires din 1998; este primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731-741), deşi e născut din părinţi italieni, primul papă originar de pe continentul sud-american şi primul papă iezuit. În1971, Marea Adunare Naţională adoptă Legea nr. 24, a cetăţeniei române, care prevedea pierderea cetăţeniei române de către cei care pleacă din ţară în mod clandestin sau fraudulos şi de către cei care, aflându–se în străinătate, se fac vinovaţi de „fapte ostile”.În 1989, 17-20, la Timişoara manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste iau amploare. La ordinele lui Ceauşescu, se trage în manifestanţi, din Piaţa Libertăţii până la Operă, în zona Podului Decebal, pe Calea Lipovei. TAB–urile  şi tancurile blochează intrările în oraş, elicoptere efectuează zboruri de supraveghere. În 2000, a fost reinaugurată „Coloana fără sfârşit”, operă a celebrului sculptor român Constantin Brâncuşi, aflată din 16 septembrie 1996 în lucrări de restaurare.În2011, a murit Kim Jong-il, politician nord-coreean (fiul lui Kim Ir-sen, fondatorul Republicii Populare Democrate Coreene (Coreea de Nord), decedat în anul 1994); liderul suprem al Coreei de Nord din 1994; preşedintele Comisiei Naţionale de Apărare, secretar general al Partidului Muncitoresc din Coreea, partidul de guvernământ din 1948, şi comandantul suprem al Armatei Populare Coreene (n. 1942)

Pentru azi, am terminat cu retrospectiva calendaristică de săptămâna aceasta. Până săptămâna viitoare, vă zic să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

 

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden

https://www.freepik.com/premium-photo/wooden-wheel-from-cart-decorative-wheels-decorating-lawns-exteriors-rustic-interiors-round-homemade-wheel-against-wall-retro-vintage-style-life-countryside_24573175.htm


Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *