„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 2 la 8 octombrie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Pentru început, vom vedea ce s-a întâmplat în 2 octombrie…2 octombrie este„Ziua Internaţională a Non-Violenţei”, marcată începând din 2007, sub egida ONU, în ziua naşterii lui Mahatma Gandhi (n. 1869 – m. 1948), „părintele” Indiei independente. În 1408, este atestată cea mai veche pisanie românească (data inscripţiei care însoţeşte tabloul votiv existent în biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Gheorghe” din Streisângiorgiu, judeţul Hunedoara); sunt menţionaţi „jupan” Chendreşu, ctitorul, şi soţia sa, „jupâniţa” Nistora, împreună cu fiii.În 1803, deasupra Moscovei zboară un balon aerian pilotat de francezul André Jacques Gamerin, care în 1797 a făcut primul salt cu paraşuta. În 1858, „Şcoala regimentară provizornică” din Iaşi se transformă în Şcoala militară, cu o durată a studiilor de trei ani pentru ofiţerii de infanterie şi cavalerie şi de patru ani pentru ofiţerii de artilerie şi de stat major. Îndrumătorul şcolii pe probleme de conducere, învăţământ şi administraţie, colonelul Pavel Scheletti; director, căpitanul Gheorghe Adrian. În 1830, a trecut la cele veşnice, la Blaj, Ioan Bob (n.1739), episcop unit de Blaj (din 1782). Reprezentant al românilor în Dieta Transilvaniei din 1790-1791. Împreună cu episcopul ortodox Gherasim Adamovici, a patronat al doilea Supplex Libellus Valachorum, din 1792. Este autor al unui dicţionar româno-latino-maghiar. În 1852, s-a născut Sir William Ramsay, chimist; cercetări în chimia fizică; a descoperit şi a izolat din aer, între anii 1894 şi 1898, gazele nobile (heliul, argonul, neonul, kriptonul şi xenonul); Premiul Nobel pentru Chimie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913. 1916) Sir William Ramsay (d. 23 iulie 1916) a fost un chimist britanic, profesor universitar la Bristol şi Londra laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1904, pentru descoperirea elementelor gazoase inerte din aer. Alături de Lordul Rayleigh a descoperit, în 1894, un nou element, denumit argon, aparent inert din punct de vedere chimic; şi-au anunţat descoperirea la începutul anului 1895.În 1853, 2/14, s-a născut compozitorul Ciprian Porumbescu; autorul primei operete româneşti „Crai nou”. Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 octombrie 1853.Ciprian Porumbescu; născut Ciprian Golembiovski (n. Şipotele Sucevei,Bucovina – d. 6 iunie 1883, Stupca, azi Ciprian Porumbescu, judeţul Suceava) a fost un compozitor român.A început studiul muzicii la Suceava şi Cernăuţi, apoi a continuat la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner şi Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebius Mandyczewski, compozitor bucovinean, cu care se perfecţionează, în particular, la teoria muzicii. Între 1873 şi 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuţi.A fost unul dintre cei mai faimoşi compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioară si orchestră” op. 29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Braşov (astăzi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi şi de către Albania pentru imnul naţional „Hymni i Flamurit”. De asemenea, a scris şi melodia fostului imn naţional al României, Trei culori. A murit la 29 de ani în Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa Ciprian Porumbescu.În 1972-1973, regretatul regizor de film Gheorghe Vitanidis a realizat un foarte popular film artistic de lung metraj pentru ecran panoramic, în două serii cu Vlad Rădescu, debutând în rolul marelui compozitor şi patriot.În 1866, s-a născut istoricul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române (m.14.V.1945).În 1869, s-a născut Mohandas Karamchand Gandhi (supranumit Mahatma, „suflet mare”), om politic indian, conducător al luptei de eliberare naţională a Indiei; lider (1919-1947) al partidului Congresul Naţional Indian; promotor al doctrinei social-politice şi filosofico-religioase a nonviolenţei (m. 1948, asasinat).În 1869, Mihai Eminescu începe, ca student extraordinar, cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Viena. Aici îl cunoaşte pe Ioan Slavici, cu care se împrieteneşte. În 1875, a murit Petrache Poenaru, matematician, inginer si inventator, cel care a inventat „tocul rezervor” (stilograful) brevetat de guvernul francez la 25.05.1827; discipol al lui Gheorghe Lazăr; ca profesor la Sf. Sava şi director al Eforiei şcolilor naţionale (1832-1848) a avut merite deosebite în organizarea învăţământului naţional.În 1877, Radu Porumbaru (unul dintre precursorii alpiniştilor români) a urcat pe vârful Mont Blanc (în timp ce se afla la studii la Paris); a fost primul român care a reuşit această ascensiune. În 1880, s-a născut Nicolae M. Condiescu, general (profesor de istorie militară la Şcoala Superioară de Război); ministru al armatei în perioada 1930-1931; scriitor; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (m. 1939). Unele surse dau ca dată a naşterii 20 octombrie 1880.În 1897, s-a născut actorul ieşean Miluţă Gheorghiu, cunoscut mai ales prin rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri (m. 1971). În 1910, a murit naturalistul Dimitrie Grecescu, unul dintre întemeietorii cercetărilor floristice şi geobotanice din România; membru titular al Academiei Române din 1907. Autorul unei opere capitale: „Conspectul florei României”, în cuprinsul căreia a enumerat 2450 specii şi 550 varietăţi, indicând aria lor de răspândire, condiţiile de vegetaţie, denumirea ştiinţifică şi românească. Pentru contribuţia la cercetarea şi dezvoltarea ştiinţei de care s-a ocupat cu pasiune, Dimitrie Grecescu este considerat unul dintre cei mai importanţi etnobotanişti români („Flora Bucegilor”, „Flora Ceahlăului”, „Contribuţii la flora Macedoniei”) (n. 15.06.1841).În1921, s-a născut Dan Setlacec, chirurg, profesor, autor a numeroase tratate şi monografii medicale; iniţial, a activat cu precădere în domeniul chirurgiei cardiovasculare, fiind unul dintre primii specialişti români în domeniu (începând cu anul 1958 a realizat primele intervenţii pe cord cu hipotermie moderată); ulterior a abordat chirugia viscerală, oncologică şi endocrinologică (m. 2009).În 1931, aviatoarea română Smaranda Brăescu a stabilit un nou record mondial de salt cu paraşuta pentru femei de la înălţimea de 6.000 metri. La 19 mai 1932, ea îşi doboară propriul record, ridicându-l la 6.820 metri. Această performanţă a realizat-o pe aeroportul „Sacramento”, statul California, S.U.A. În 1938, a fost finalizată statuia voievodului-martir Constantin Brâncoveanu din Piaţa Sf. Gheorghe (Bucureşti), operă a sculptorului Oscar Han.Realizată din bronz, statuia are 3 metri înălţime şi este amplasată pe un soclu de patru metri. Reprezentat este Constantin Brâncoveanu, om de cultură şi domn al Ţării Româneşti, îmbrăcat într-o tunică lungă, acoperită cu o mantie închisă la piept şi având pe cap un işlâc cu surguci. Pe soclu se află inscripţia: „Lui Constantin Brâncoveanu”. În 1939, s-a născut solistul de muzică uşoară Dan Spătaru (m. 2004).În1942, s-a născut Romulus Diaconescu, prozator şi teatrolog (m. 2003).În 1944, a murit (asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz) Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet şi eseist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo. B. Fundoianu, alias Benjamin Fondane (pseudonimele literare ale lui Benjamin Wexler, (n. 14 noiembrie 1898, Iaşi – d. lagărul nazist de exterminare Auschwitz, Polonia) a fost un critic, eseist, poet şi teoretician literar franco-român de etnie evreiască.B. Fundoianu a debutat în 1914, la 16 ani, în revista de orientare simbolistă şi modernistă Viaţa nouă, editată de Ovid Densuşianu. Este începutul unei susţinute activităţi de poet, publicist, eseist, om de teatru. Împreună cu regizorul Armand Pascal întemeiază teatrul de avangardă Insula. Citeşte mult, cu fervoare, cu o receptivitate şi o siguranţă a judecăţii critice ieşită din comun. Impresiile despre literatura franceză le strânge în volumul de note de lectură Imagini şi cărţi din Franţa. Este tot atât de interesat de fenomenul cultural şi literar românesc ca şi de cel european, în special francez. În 1923 se expatriază, stabilindu-se la Paris, dar păstrează legăturile de prietenie cu scriitorii români şi publică constant în revistele de avangardă din România. Astfel publică în revistele avangardei Integral,Unu, Contimporanul. De altfel, unicul volum de poezii publicat în timpul vieţii şi dedicat „virtual” lui Ion Minulescu, „primul clopotar al revoltei lirice româneşti”, intitulat Privelişti, îi apare în 1930, după plecarea din ţară. A tradus în franceză versuri din creaţia lui Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Vinea şi Ion Minulescu.În1997, a fost adoptat Tratatul de la Amsterdam, de către ţările membre ale Uniunii Europene (intrat în vigoare la 1.V.1999), care l-a înlocuit pe cel de la Maastricht (din 1992) şi care a deschis calea extinderii U.E. spre ţările din Europa de Est, Malta şi Cipru.În 2002, a murit compozitorul Tiberiu Olah. Tiberiu Olah (n. Oláh Tibor,2 ianuarie 1928, Arpad, azi Arpăşel – d. Târgu Mureş) a fost un compozitor, profesor şi muzicolog român de etnie maghiară. În 1946, şi-a început studiile muzicale la Conservatorul de Muzică din Cluj. Şi le-a continuat între 1949 şi 1954 la Conservatorul din Moscova. Din 1958 a activat ca lector, apoi ca profesor la Conservatorul din Bucureşti. A susţinut conferinţe, referate, comunicări ştiinţifice în ţară şi peste hotare; a realizat emisiuni de radio şi televiziune şi a publicat studii, articole, interviuri, cronici în Muzica, Studii de Muzicologie, Contemporanul, România Literară, Melos (Mainz) etc. A compus muzică de orchestră şi de cameră, inspirându-se la început din creaţia lui Béla Bartók, George Enescu şi Igor Stravinski.este compozitorul muzicii de film din „Mihai Viteazul”.

Ziua de marți ne arată ce s-a întâmplat la 3 octombrie…În 1226, a murit Francisc de Assisi, întemeietorul Ordinului franciscan.În 1385, judeţul Jaleş a fost primul judeţ menţionat din Ţara Românească. Dan I a dăruit mănăstirii Tismana 400 de găleţi de grâu din dijma percepută în acest judeţ. În 1792, a fost pusă piatra de temelie a Casei Albe, reşedinţa oficială a preşedintelui SUA. Casa Albă (The White House) este reşedinţa oficială şi principalul loc de muncă al preşedintelui Statelor Unite ale Americii. Aflată la adresa oficială 1600 Pennsylvania Avenue NW în Washington, D.C., clădirea principală a fost construită în stil georgian, între 1792 şi 1800, din gresie vopsită în alb, fiind reşedinţa şefului executivului american pentru toţi preşedinţii începând cuJohn Adams. După ce Thomas Jefferson s-a mutat în Casa Albă, în 1801, împreună cu arhitectul Benjamin Henry Latrobe, au realizat planuri de extindere a clădirii pentru a crea facilităţi de stocare. Concursul organizat pentru realizarea construcţiei The White House a fost câştigat de un arhitect irlandez care trăia în Charleston,South Carolina, James Hoban, care a rămas în istoria arhitecturii ca arhitectul care a proiectat Casa Albă originară. Acţiunea de construire a unei reşedinţe oficiale a executivului a fost iniţiată de primul preşedinte american, George Washington, care împreună cu proiectantul oraşului, Pierre Charles L’Enfant, au ales locul construcţiei.Clădirea oficială a primit numele de Palatul Prezidenţial, sediul executivului, până când preşedintele Theodore Roosevelt a numit-o „Casa Albă”.În 1838, 3/15, apare (până la 25.IX.1839), la Craiova, primul periodic din Oltenia, săptămânalul „Mozaicul”, sub conducerea lui Constantin Lecca.În 1839, s-a născut Teodor T. Burada, folclorist, etnograf şi muzicolog român, descoperitorul bocetului popular, membru corespondent al Academiei Române (d.17.02.1923).În1863, s-a născut Constantin N. Hurmuzaki, descendent dintr-o veche familie de intelectuali şi luptători pentru drepturile românilor din Bucovina. Entomolog, filosof, jurist, membru de onoare al Academiei Române (n. Cernăuţi; d.22.02.1937).În 1893, 3/15, s-a născut (la Sinaia) Carol al II-lea (primul copil al regelui Ferdinand I şi al reginei Maria), rege al României (1930-1940).În1897, s-a născut Louis Aragon, scriitor francez, unul dintre întemeietorii suprarealismului („Foc de bucurie”, „Mişcarea perpetuă”, „Ochii Elsei”).Louis Aragon (n.Paris – d. 24 decembrie 1982, Paris) a fost pseudonimul literar al lui Louis-Marie Andrieux, poet şi scriitor francez.Împreună cu André Breton şi Paul Éluard întemeiază în 1924 suprarealismul  (curent artistic şi literar de avangardă care proclamă o totală libertate de expresie).Cel mai de seamă poet suprarealist român este Gellu Naum, supranumit ultimul mare poet suprarealist european.În1906, mesajul SOS („Save Our Souls”, „Save Our Ship”) a fost adoptat ca semnal internaţional de avertizare a pericolului de către Convention Internationale Radiotélégraphique de la Berlin. SOS a fost ales pentru ca era mult mai clar când era transmis sub forma de cod Morse (decât CQD = come quick, danger). În 1916, a sosit în România misiunea militară franceză condusă de generalul Henri Mathias Berthelot (1861–1931, membru de onoare al Academiei Române).În 1918, apare un manifest al împăratului Carol I de Habsburg („Către popoarele mele credincioase”) privind reorganizarea Austro–Ungariei într–o federaţie de şase state „independente” (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean). Propunerea a fost respinsă de reprezentanţii popoarelor respective. În aceeași zi, apare „Declaraţia” de răspuns a „Corpului voluntarilor transilvăneni şi bucovineni”, la acest manifest, în care, exprimând voinţa românilor, se proclama dezlipirea ţinuturilor româneşti de la Austro–Ungaria şi unirea lor cu România (3/16). În 1929, „Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor” îşi schimbă numele în „Regatul Iugoslaviei”.În1938, a murit mareşalul Alexandru Averescu, preşedinte al Ligii Poporului, prim ministru, membru de onoare al Academiei Române (n.1859). În 1952, John T. Mullin de la compania Bing Crosby Enterprises, Inc. pune la punct primul aparat video. După 18 ani, în 1970, a apărut şi varianta comercială a acestui aparat. În 1963, a murit Augustin Maior, om de ştiinţă. A realizat prima instalaţie experimentală din lume de telefonie multiplă, pe o linie reală, cu cinci căi, la o distanţă de 15 km, în anul 1907, înaintea brevetării sistemului de telefonie multiplă (1911) de către americanul C.O. Squier (n.21.08.1882). În 1990, Germania de Est se uneşte cu Germania de Vest, astfel ziua de 3 octombrie înlocuieşte ziua de 17 iunie ca zi de sărbătoare naţională a Germaniei. În 1999, a murit Akio Morita, inginer şi inventator japonez (a inventat walkman-ul); cofondator al holdingului electronic „Sony” (1946) (n. 1921).În 2000, a murit Titi Bălteanu, impresar român şi om de teatru; în decurs de peste 60 de ani de activitate, a „diriguit” cariera a celor mai mari artişti ai scenei româneşti: Stela Popescu, Irina Loghin, Benone Sinulescu, Dan Spătaru, Petre Geambaşu, Florin Piersic, Tamara Buciuceanu, Gheorghe Zamfir, Phoenix etc.În 2003, a murit scriitoarea Profira Sadoveanu (n. 1906), fiica lui Mihail Sadoveanu. Autoare a două romane (Mormolocul, 1933 şi Naufragiaţii din Auckland, 1937), este importantă mai ales prin proza sa de evocare a ilustrului său părinte: O zi cu Sadoveanu (1955), Ostrovul Zimbrului (1966), Planeta părăsită (1970). A îngrijit şi a adunat Operele lui Mihail Sadoveanu. A făcut traduceri din literatura universală.În 2003: Parcul „Ioanid” din București și-a schimbat denumirea, devenind parcul „Ion Voicu”, în amintirea celebrului violonist român. Cu aceasta ocazie, a fost dezvelit un monument înfăţişând bustul lui Ion Voicu, lucrare realizată de sculptorul Ion Irimescu şi a fost amplasat în vechiul parc „Ioanid” .În 2012, a murit Constantin Ţoiu, prozator, eseist, publicist şi traducător (n. 1923). Unele surse dau moartea la 4 octombrie  2012.Constantin Ţoiu (n. 19 iulie 1923, Urziceni – d. Bucureşti) a fost un romancier, eseist şi traducător român contemporan.A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti în 1946. A lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, precum şi la revistele Luceafărul, Gazeta literară, România literară şi la Radioteleviziunea Română. Între anii 1981-1990 a fost secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. A debutat în presa culturală, în 1958, la Gazeta literară”, iar editorial, în 1965, cu romanul Moartea în pădure.Faima cea mai mare i-a adus-o romanul Galeria cu viţă sălbatică, roman simbolic, apropiat de poetica realismului magic din romanul latino-american.

Ziua de miercuri ne povestește câte ceva din cele ce s-au întâmplat la 4 octombrie…Aceasta este „Ziua internaţională a animalelor”; instituită de Organizaţia Internaţională pentru Protecţia Animalelor, în 1931, în memoria sfântului catolic Francisc din Assisi (1182-1226), întemeietorul Ordinului Franciscan şi protectorul animalelor, canonizat la 4.X.1228. Sf. Francisc este prăznuit la această dată de Biserica Romano-Catolică şi de Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.În 1332, o scrisoare emisă de Cancelaria papală de la Avignon atesta existenţa claselor sociale în Moldova de sud-vest, prin sintagma „puternicii acelor locuri”. În 1582, Papa Grigore al XIII-lea aplică calendarul gregorian în Italia, Polonia, Portugalia şi Spania; 4 octombrie a acestui an devine 15 octombrie. În 1669, a/ murit pictorul olandez Rembrandt (Harmenszoon Van Rijn). Rembrandt Harmenszoon van Rijn (n. 15 iulie 1606, Leiden – d. Amsterdam) a fost un pictor olandez din secolul al XVII-lea, considerat unul din cei mai mari pictori din istoria artei, celebru şi pentru desenele şi gravurile sale.A trăit în epoca ce s-a numit „vârsta de aur olandeză”, timp în care cultura, ştiinţa, comerţul şi influenţa politică a Olandei au atins apogeul. Rembrandt este autorul a 600 picturi, 300 gravuri şi peste 2000 desene. Maestru al tehnicei de clar-obscur, Rembrandt a fost „singurul pictor care şi-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor, focul cu cenuşa, sau să facă culorile să strălucească proaspăt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschis” (Élie Faure).În 1830, are loc crearea statului Belgia după separarea de Olanda.În 1873, 4/17, s-a născut matematicianul Gheorghe Ţiţeica; considerat pe plan mondial unul dintre fondatorii geometriei diferenţiale centro-afine; unul dintre creatorii şcolii matematice româneşti; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (1924-1925) (m. 1939).În 1881s- a născut Gogu Constantinescu, inginer constructor român, autor a unei noi ştiinţe, „sonicitatea”; revista engleză The Graphic îl considera unul din cei 17 titani ai lumii care au revoluţionat ştiinţa, aşezându-l alături de Einstein, Marconi, Edison sau Lister (d.11.12.1965). În 1895, s-a născut actorul şi regizorul de film american Buster Keaton (m. 1966), cunoscut drept „omul care nu râde niciodată” („Malec si fantomele”, „Sportiv din dragoste”, „Mecanicul Generalei”) (d.01.02.1966).În 1904, a murit sculptorul francez Frédéric Auguste Bartholdi; a realizat „Statuia Libertăţii”, oferită în dar de statul francez Statelor Unite ale Americii, cu ocazia aniversării, în 1876, a 100 de ani de la declararea independenţei SUA (n. 1834). În1910, s-a născut Călin Popovici, astronom, astrofizician şi geodez; a stabilit o nouă metodă pentru determinarea coordonatelor geocentrice ale unui satelit şi ale staţiilor de observare (metoda cercului de simultaneitate); a coordonat editarea „Dicţionarului de astronomie şi astronautică”; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1977).În 1915, a murit inginerul Mihail Râmniceanu (Romniceanu); colaborator apropiat al lui Anghel Saligny, a proiectat construirea a peste 1.000 km de În1927, în SUA, au început lucrările la Monumentul Muntele Rushmore.Monumentul Muntele Rushmore sau Monumentul naţional Muntele Rushmore, deseori doar Muntele Rushmore, aflat lângă oraşul Keystone, statul Dakota de Sud, este un monument memorial (United States Presidential Memorial) care prezintă sintetic primii 150 de ani din istoria Statelor Unite ale Americii prin intermediul unor sculpturi colosale, înfăţişându-i pe primii preşedinţi ai ţării, George Washington (întâiul), Thomas Jefferson (al treilea), respectiv pe ulteriorii Abraham Lincoln (al şaisprezecelea) şi Theodore Roosevelt (al douăzeci şi şaselea).Sculpturile în granit de circa 18 m înălţime au fost executate direct pe versantul sudic al cunoscutului munte de către sculptorul Gutzon Borglum (fost elev al lui Rodin) între 4 octombrie 1927 şi 31 octombrie 1941, fiind ajutat de aproximativ 400 muncitori. În 1929, sub directoratul lui Liviu Rebreanu se inaugurează Studioul Teatrului Naţional din Bucureşti, cu „Muşcata din fereastră”, piesa lui Victor Ioan Popa. În 1936, a murit Wilhelm Meyer-Lübke, lingvist german de origine elveţiană; specialist în romanistică; în 1904 a pus bazele şi a condus Institutul de Filologie Română de pe lângă Universitatea din Viena; membru de onoare străin al Academiei Române din 1906 (n.1861).În 1940, a murit (persecutat de legionari, s-a sinucis) Petre Andrei, sociolog, filosof şi om politic ţărănist; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1891). A fost profesor la Universitatea din Iaşi (1923-1940). A publicat peste 100 de lucrări ştiinţifice, dintre care: Sociologia revoluţiei; Problema fericirii. Fundamentul său etic sociologic; Fascismul; Probleme de sociologie. A fost deputat în Parlament, ministru şi a luptat împotriva mişcării legionare şi fasciste. În 1943, s-a născut Florian Pittiş („Moţu”), actor, regizor, cântăreţ (la începutul anilor ’70 ai secolului XX a făcut parte dintr-un renumit trio, alături de Anda Călugăreanu şi Dan Tufaru; în 1992 a fondat formaţia „Pasărea Colibri”, alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă şi Vlady Cnejevici) şi realizator de emisiuni de radio (din decembrie 1998 a fost director al postului Radio România Tineret al SRR, transformat ulterior în Radio3net, post public de radio care emite doar pe Internet) (m. 2007).În 1947, 4-9, la Congresul al XVIII-lea al Partidului Social-Democrat din România, participanţii cedează presiunilor făcute de comunişti şi acceptă să intre în tratative pentru efectuarea fuziunii cu Partidul Comunist Român, primul act prin care se pregătea transformarea partidului comunist în „partid unic”.În1957, a fost lansat de către URSS primul satelit artificial al Pământului „Sputnik-1″, care a deschis era zborurilor cosmice.În 1975, se dezveleşte, la Măgura Buzăului, monumentul ridicat în memoria lui Mihai Viteazul şi a oştirii sale.Monumentul este situat în satul Ciuta, comuna Măgura, judeţul Buzău; ridicat în anul 1975, când s-au sărbătorit 375 de ani de la trecerea lui Mihai Viteazul pe Valea Buzăului spre Ardeal; marchează locul unde domnitorul şi oastea sa au poposit o noapte, în octombrie 1599;monumentul este realizat de sculptorul Gheorghe Coman, unul dintre iniţiatorii Taberei de sculptură în aer liber de la Măgura. În 1977, în cadrul unei festivităţi desfăşurate la Paris, fotbalistul Dudu Georgescu (Dinamo Bucureşti) a primit pentru a doua oară „Gheata de aur’’, care se acorda anual celui mai eficace jucător dintr–un campionat national.În 1993, a murit Dumitru Stăniloaie, profesor de teologie, membru al Academiei Române, considerat unul dintre cei mai de seamă gânditori creştini din lume; a fost închis de regimul comunist în perioada 1958–1963 („Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos”, „Teologia dogmatica ortodoxa”); în anul 2003, UNESCO a înscris în calendarul aniversărilor culturale şi numele teologului român Dumitru Stăniloaie, marcând 100 de ani de la naşterea celui numit „teologul dragostei creştine” (n.16.11.1903).

Vom trece acum la ziua de joi și vom vedea ce s-a întâmplat la 5 octombrie. În 1285, a murit Regele Filip al III-lea al Franţei (n. 1245) Filip al III-lea (30 aprilie 1245 – 5 octombrie 1285), a fost rege al Franţei; i-a succedat tatălui său Ludovic al IX-lea al Franţei şi a domnit din 1270 până în 1285. A fost membru al Dinastiei Capeţienilor. A fost al cincilea rege francez care a mers în cruciadă. El a adăugat pământurilor regale franceze ţinutul Champagne, ca urmare a căsătoriei fiului său cu moştenitoarea acestui ţinut.În1455, Petru Aron, domn al Moldovei, primeşte un ultimatum de la sultanul Mehmed al II-lea, prin care i se cere sa plătească un tribut de 2.000 de galbeni în termen de trei luni de zile.În 1502, Cristofor Columb descoperă Costa Rica.Descoperirea a avut loc în timpul celei de-a patra sa expediţii. Expediţia, cu patru caravele, a pornit din Cadiz în mai 1502. La sfârşitul celor 21 de zile de traversare a oceanului, navele sale aveau neapărată nevoie de reparaţii. Columb a coborât ancora aproape de Santo Domingo şi după ce a terminat reparaţiile la nava sa, s-a îndreptat spre apele din Honduras, apoi a navigat spre sud de-a lungul coastelor Americii Centrale timp de şase luni căutând o trecere spre vest către India. El a ajuns la Cariay, în faţa insulei Quiribrí (astăzi Isla Uvita), botezând teritoriul descoperit La Huerta (Gradina). Numele de „costa rica” (în spaniolă: coasta bogată) i-a fost acordat de catre un alt navigator spaniol, Gil González Davila, în 1522. În 1582, 5/15: Papa Grigore al XIII-lea (papă între anii 1572 şi 1585) anunţă că a introdus un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi); conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582 (noul calendar a fost adoptat de România în anul 1919, când 1 aprilie a devenit 14 aprilie).În 1713, s-a născut scriitorul francez Denis Diderot.Denis Diderot (n.Langres (Champagne-Ardenne); d.31 iulie 1784 în Paris) a fost un filosof şi scriitor francez. Diderot a fost o figură complexă a iluminismului francez, având o influenţă majoră asupra spiritului raţionalist al secolului al XVIII-lea. Diderot a primit o educaţie iezuită şi a renunţat la o carieră în drept, dedicându-se studiului şi scrisului. În 1745, împreună cu D’Alembert, Diderot a început să editeze Encyclopédie, un proiect celebru, care a inclus aproape toţi scriitorii francezi iluminişti importanţi.Una din piesele sale, Le Père de famille (Tatăl de familie, 1758), a fost considerată prototipul „dramei burgheze”. Dintre celelalte opere ale sale, La Religieuse (Călugăriţa, 1796) – roman psihologic, Jacques le fataliste (Jacques fatalistul, 1796), precum şi satira Le Neveu de Rameau (Nepotul lui Rameau) au devenit binecunoscute.De asemenea, Diderot este apreciat şi pentru scrierile sale filozofice: Pensées philosophiques (Cugetări filozofice, 1746) şi Lettre sur les aveugles (Scrisoare despre orbi, 1749). Diderot a avut o contribuţie fundamentală în domeniul criticii moderne de artă, cu ale sale Salons (Saloane), articole pe care le-a publicat în ziare, începând din anul 1759. Corespondenţa vastă a lui Diderot descrie o imagine obiectivă a epocii sale. El a avut o influenţă semnificativă asupra generaţiilor următoare de gânditori din Franţa,Germania şi Anglia.În1850, s-a născut Grigore Cerchez, inginer şi arhitect; susţinător al curentului de afirmare a specificului naţional în arhitectură; contribuţii la proiectul Institutului de Arhitectură Ion Mincu şi al unei aripi a Palatului Cotroceni (m. 1927). În 1864, s-a născut Louis Lumière, inventator şi producător de filme francez; împreună cu fratele său, Auguste (1862-1954), a brevetat, în 1895, „cinematograful Lumière – un aparat servind la obţinerea şi vizionarea probelor cronofotografice” (de fapt, primul aparat de filmat şi primul aparat de proiecţie) (m. 1948).În 1881, s-a născut Barbu Lăzăreanu, istoric literar, bibliograf şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948, director al Bibliotecii Academiei (1948-1957) (m. 1957). În 1886, s-a născut Victor Anastasiu, medic şi psihofiziolog; contribuţii originale la dezvoltarea medicinii aeronautice: a înfiinţat, în 1920, Centrul de medicină aeronautică, unul dintre primele de acest gen din lume (m. 1972). În 1897, 5/17, apare (cu întreruperi, până în 1945), la Bucureşti, revista enciclopedică populară „Albina”, editată de „un număr de profesori şi institutori”; director-fondator, Spiru Haret. În- 1902, s-a născut Zaharia Stancu, poet, prozator şi ziarist; membru al Academiei Române (m. 1974). Dicţionarul „Membrii Academiei Române 1866-1999″, semnat de Dorina Rusu, dă ca dată a naşterii 7.X.1902 iar alte surse indică 5 octombrie.Zaharia Stancu s-a născut în 1902 în localitatea Salcia, judeţul Teleorman, în Câmpia Dunării. După ce a abandonat şcoala la vârsta de 13 ani, a lucrat în diverse meserii până în 1919, când şi-a continuat studiile de literatură şi filosofie la Universitatea din Bucureşti. După absolvire, a devenit jurnalist. În 1932 a publicat revista Azi, şi, în 1937, ziarul democratic Lumea românească. Ambele publicaţii au fost interzise de regimul fascist. Ca atare, lui Stancu i s-a interzis să mai publice. În calitatea lui de jurnalist a fost închis înainte de cel de-al doilea război mondial. În 1946, a devenit directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, post pe care l-a ocupat pentru mai bine de 20 de ani. A fost membru al Academiei Române şi Preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. A câştigat Premiul de Stat pentru literatură, iar în 1971, a primit premiul Gotfried von Herder din partea guvernului austriac. Cartea sa Desculţ, care „a parcurs globul cu sandale de aur”, aşa după cum îi plăcea autorului să spună, este cel mai tradus roman românesc din toate timpurile, fiind tradus în 24 de limbi până în 1988, printre altele, existând o traducere şi în limba japoneză. În1918, 5/18, reprezentantul Partidului Naţional Român în Parlamentul de la Budapesta, deputatul Alexandru Vaida-Voievod, dă citire, în plenul adunării, Declaraţiei Comitetului Executiv al PNR, prin care românii transilvăneni îşi afirmă dreptul inalienabil la o viaţă naţională integrală. În1936,s-a născut Václav Havel, om politic şi scriitor ceh; unul dintre întemeietorii mişcării contestatare „Carta 77″; arestat şi închis de mai multe ori în perioada 1977-1989 pentru atitudinea sa anticomunistă; preşedinte al Republicii Cehe şi Slovace (1989-1992) şi preşedinte al Republicii Cehe (1993-2003).În 2011: A murit antreprenorul şi inventatorul american Steven Paul Jobs, considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor cât şi în industria divertismentului; a fost cofondatorul şi CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum şi CEO al firmei Pixar, până la achiziţia acestui studio de animaţie de către compania Disney, apoi cel mai mare acţionar al companiei Disney şi membru în Consiliul Director (n. 1955).

Urmează la rând ziua de vineri, în care vom afla ce s-a întâmplat la 6 octombrie…În 1437, prin „Înţelegerea de la Apatiu”, intervenită între răsculaţi şi nobili, erau restrânse clauzele favorabile ţăranilor obţinute în urma victoriei de la Bobâlna; o lună mai târziu răscoala va fi înfrântă. În 1595, 6-8, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele otomane conduse de Sinan-Paşa) este recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase un corp toscan. La 20.X.1595 Mihai Viteazul va zdrobi ariergarda lui Sinan-Paşa şi va cuceri cetatea Giurgiu; robii luaţi de turci vor fi eliberaţi; în urma înfrângerilor, Sinan-Paşa va fi destituit din postul de mare vizir. În1711, Nicolae Mavrocordat este numit domn al Moldovei (1711-1715); începutul regimului fanariot în Moldova (până în 1821). În1828, George Stephenson face primele demonstraţii cu noua sa locomotivă. George Stephenson (n. 9 iunie 1781 – d. 12 august 1848) a fost un inginer englez, considerat inventatorul primei locomotive cu abur, în accepţia actuală, adica destinată numai căilor ferate şi nu altor tipuri de drumuri, si cel care a construit prima cale ferată publică ce utiliza locomotive cu abur. Ecartamentul liniei sale de 1.435 mm este considerat actualmente ecartamentul standard al căilor ferate. În1902, s-a născut Petre Ţuţea, gânditor creştin, specialist în drept administrativ; fost înalt funcţionar în Ministerul Economiei Naţionale; memorialist; a fost unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Nae Ionescu la revista „Cuvântul”; deţinut politic, timp de 13 ani, în temniţele comuniste (m. 1991). În 1914, s-a născut Thor Heyerdahl, etnograf, arheolog şi explorator norvegian; conducător al expediţiei „Kon-Tiki”, în 1947, a străbătut Oceanul Pacific (între Callao/Peru şi arhipelagul Touamotou) pe o plută din lemn de balsa, încercând să demonstreze ipoteza populării Polineziei de către amerindieni; a condus expediţiile „Ra I” şi „Ra II” (1969-1970), de traversare a Atlanticului cu ambarcaţiuni din papirus; a fondat Muzeul „Kon-Tiki” din Oslo (1949) (m. 2002). În 1925, a murit istoricul Ioan Ursu; a militat pentru desăvârşirea statului naţional unitar român; în 1918 a plecat în Franţa, într-o misiune universitară română; la Paris, a făcut parte din Comitetul Naţional al Unităţii Române, activitate continuată în Italia, unde a contribuit la înfiinţarea Legiunii Române; membru corespondent al Academiei Române (n. 1875). În1927, a avut loc, la New York, premiera primului film sonor din istoria cinematografiei, „The Jazz Singer” („Cântăreţul de jazz”), în regia lui Alan Crossland, avându-l ca protagonist pe Al Jolson. În1933, s-a născut actriţa Vasilica Tastaman, stabilită în Suedia din anul 1982 (m. 2003, la Bucureşti).În 1973, forţele armate egiptene si siriene au declanşat al şaselea război arabo-israelian; intenţia arabilor era de a-şi recuceri teritoriile pierdute în războiul din 1967 La 6 octombrie 1973, când evreii sărbătoreau Yom Kipur, armatele egiptene si siriene au lansat un atac surpriză împotriva Israelului. Războiul s-a încheiat la 26 octombrie, Israelul respingând cu succes forţele egiptene şi siriene, dar suferind pierderi semnificative. O anchetă internă a exonerat Guvernul de responsabilitatea pentru eşecurile de dinainte şi din timpul războiului, dar furia publică l-a forţat pe prim-ministrul Golda Meir să demisioneze.În1981, a fost asasinat Mohammed Anwar El-Sadat, ofiţer şi om politic egiptean; preşedinte al Republicii Arabe Egipt (1970-1981); iniţiator al unor reforme democratice şi al liberalizării economiei; în octombrie 1973 a declanşat războiul cu Israelul, dar a cooperat, ulterior, pentru Tratatul de pace (26.III.1979), semnat, la Washington, cu statul evreu, ceea ce a dus la izolarea Egiptului în raport cu statele arabe; Premiul Nobel pentru Pace pe 1978, împreună cu premierul israelian Menahem Begin (n. 1918).În 1997, a fost lansată (de la Cape Canaveral/Florida), spre Titan (cel mai mare satelit al planetei Saturn), sonda spaţială americano-europeană „Cassini-Huygens”; aceasta a ajuns pe orbita lui Saturn în iulie 2004, avand misiunea de a studia planeta Saturn, celebrele ei inele, dar mai ales cel mai mare satelit al acesteia, Titan.

În 2003, a murit Elisabeta Rizea din satul Nucşoara/Argeş, devenită un simbol al rezistenţei anticomuniste; ca urmare a sprijinului pe care l-a oferit imediat după război grupului Arnăuţoiu, grup de rezistenţă anticomunistă armată din munţii Făgăraş, a fost condamnată la moarte de comunişti; ulterior pedeapsa i-a fost transformată în 14 ani de temniţă grea, ani petrecuţi în penitenciarele pentru femei de la Miercurea Ciuc şi Mislea (n. 1912).

Ziua de sâmbătă vine „la pachet” cu cele ce s-au întâmplat la 7 octombrie…Aceasta este „Ziua internaţională a muncii decente”, marcată la iniţiativa Confederaţiei Sindicale Internaţionale; la această dată (dar şi în perioada ce precede aceasă zi) sunt organizate manifestaţii/sesiuni de informări în vederea sensibilizării actorilor sociali, a instituţiilor administrative şi politice, a societăţii civile asupra importanţei majore, pe termen lung, pe care o are munca decentă. În 1571, a avut loc bătălia de la Lepanto, atunci când flota unită a Spaniei, Maltei, Veneţiei, Genovei şi Ducatului de Savoia, organizată de Papa Pius al IV–lea, zdrobeşte flota turcă. O flotă a Ligii Sfinte, o coaliţie de state maritime catolice, a învins decisiv principala flotă a Imperiului Otoman. Bătălia care a durat cinci ore s-a dat la marginea nordică a Golfului Patras, în largul coastelor Greciei de vest actuale, unde forţele otomane navigau spre vest din baza lor navală de la Lepanto. Acolo, otomanii au întâlnit forţele Ligii Sfinte, ce veneau de la Messina. Victoria Ligii Sfinte a prevenit transformarea Mării Mediterane într-un canal de circulaţie al forţelor musulmane, a protejat Italia de o mare invazie otomană, şi i-a împiedicat pe otomani să înainteze mai departe în flancul sudic al Europei. Lepanto a fost ultima mare bătălie navală dusă aproape în întregime de galere cu vâsle. În 1698,mitropolitul Atanasie Anghel şi 38 de protopopi ortodocşi din Transilvania acceptă unirea cu Biserica Romano-Catolică, cu condiţia menţinerii vechiului rit şi a extinderii privilegiilor de care se bucura clerul catolic şi asupra preoţilor români.În 1857, 7/19, Mihail Kogălniceanu a prezentat în Adunarea ad-hoc a Moldovei (constituită pentru a consulta populaţia asupra necesităţii unirii Principatelor) proiectul de rezoluţie care cuprindea „dorinţele fundamentale” ale românilor moldoveni; dintre acestea „Dorinţa cea mai mare, cea mai generală, aceea hotărâtă de toate generaţiile trecute, aceea care este sufletul generaţiei actuale, aceea care împlinită va face fericirea generaţiilor viitoare este unirea Principatelor într-un singur stat”.În 1883, s-a inaugurat Castelul Peleş din Sinaia, reşedinţa de vară a regilor României.În 1885, s-a născut fizicianul danez Niels Bohr; a imaginat modelul atomic, punct de plecare în teoria cuantică modernă (1913) şi a elaborat teoria fisiunii nucleare; Premiul Nobel pentru fizică pe 1922, pentru teoria sa privind structura atomului.  Niels Henrik David Bohr (n. Copenhaga – d. 18 noiembrie 1962), fizician danez de origine evreiască(din partea mamei), care a avut contribuţii esenţiale la înţelegerea structurii atomice şi a mecanicii cuantice. Niels Bohr a fost profesor de fizică şi directorul Institutului de Fizică Teoretică din Copenhaga. A fost autorul modelului atomic care îi poartă numele. A adaptat teoria cuantică la studiul structurii atomice şi s-a preocupat de cercetări de fizică nucleară. Pentru contribuţiile sale fundamentale, Bohr a fost laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1922. Fiul său, Aage Niels Bohr a primit premiul Nobel în 1975 pentru cercetările sale.În1925, apare Decretul regal privind noua împărţire administrativă a României (judeţ, municipiu, plasă, comună urbană reşedinţă, comună urbană nereşedinţă, comună rurală şi sat), definitivându-se astfel procesele de organizare unitară legislativă şi statală a ţării. În 1946, a murit Emanoil Bucuţa, scriitor român, membru corespondent al Academiei Române. Emanoil Bucuţa (Emanoil Popescu) (n. 27 iunie 1887, Bolintin-Deal, Giurgiu – d. Bucureşti) a fost un scriitor şi biolog român, membru corespondent al Academiei Române.A fost preocupat de cercetări de etnografie şi folclor, de istorie literară, şi a scris poezie şi romane poetice. Emanoil Bucuta este fondatorul şi directorul revistei de epocă Boabe de grâu între anii 1930-1935, asigurând fotografiei etnologice prestigiul de document sociologic de certă valoare informativă. În 1952, s-a născut Vladimir Putin, preşedinte al Rusiei. În 1952, modelul de cod de bare realizat de Woodland şi Silver a început să fie folosit ca model general de indentificare a produselor.În 1954, a murit matematicianul Dimitrie Pompeiu; unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti; contribuţii deosebite în teoria funcţiilor şi a calculului funcţional; membru al Academiei Române (n. 1873).În 1979, s-a născut Simona Amânar, gimnastă româncă, multiplă medaliată europeană, mondială şi olimpică.În 1982, 7-8, Plenara C.C. al P.C.R. aprobă un proiect de lege privind participarea cu părţi sociale a salariaţilor din instituţiile de stat la constituirea fondului de dezvoltare economică (părţile sociale au fost desfiinţate imediat după decembrie 1989, banii reţinuţi fiind restituiţi).În 1985, începe operaţiunea de mutare prin translaţie (care va dura până la 15.02.1986) a bisericii Mihai Vodă din Bucureşti; acest monument istoric, ctitorie a voievodului Mihai Vodă, a fost mutat de pe temeliile sale (pe o distanţă de 289 metri) în vremea dictaturii comuniste, în contextul „sistematizării” care a dus la distrugerea unei treimi din suprafaţa construită a oraşului; soluţia găsită de specialişti, translaţia, a însemnat, practic, salvarea de la demolare a bisericii. În1993, a avut loc, la Viena, ceremonia de aderare a României ca membru cu drepturi depline al Consiliului Europei (la 4.X.1993 Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a hotărât, la Strasbourg, admiterea României ca membru al acestui organism).În 2001, forţele militare americane şi cele britanice au declanşat ofensiva asupra guvernului taliban şi a teroriştilor din gruparea Al-Qaeda.În 2006, a murit (a fost asasinată) ziarista rusă Anna Politkovskaia, celebră pentru articolele sale critice la adresa Guvernului de la Moscova pe tema războaielor din Cecenia; autoarea mai multor cărţi despre aceste războaie (n. 1958).

Ultima zi din săptămână ne  spune ce s-a întâmplat la 8 octombrie…În 1207, Ioniţă Caloian, ţar (1197–1204) şi rege al statului româno–bulgar, din dinastia Asăneştilor, moare ucis de cumani în timpul asedierii Salonicului.În1408, prima menţiune internă documentară despre Bacău se găseşte în privilegiul acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov (privilegiul le asigura acestora legătura liberă cu bazinul pontic prin Moldova, conferindu-le un adevărat monopol pentru comerţul cu zona Mării Negre).În 1434, a fost menţionată Curtea Domnească din Iaşi, când voievozii Iliaş şi Ştefan dăruiau unor boiernaşi, Giurgiu şi Ion, un sat la obârşia Saratei. În actul de danie, s-a consemnat că aşezarea este supusă jurisdicţiei acestei curţi. „…Şi alt judecător să nu aibă, ci să ţină numai de Curtea noastră din Iaşi.” Clădirea a ars în 1624, 1723, 1785 şi a fost reconstruită în 1806. Curtea Domnească din Iaşi, cea mai veche curte domnească din Moldova, prezintă un interes ştiinţific deosebit în ceea ce priveşte cunoaşterea trecutului istoric al oraşului Iaşi. Pe locurile ei s-a construit, în secolul XX, Palatul Administrativ, azi Palatul Culturii din Iaşi.În 1820, s-a născut, la Focşani, Gheorghe Tattarescu (m.1894), pictor român.În 1830, se încheie lucrările Comisiei de delimitare a graniţelor Dunării (pe talveg, conform Tratatului de la Adrianopol) – începute la 29 martie -, prin care fostele raiale Brăila, Giurgiu şi Turnu, împreună cu 30 de insule ale Dunării sunt efectiv şi definitiv încorporate Ţării Româneşti, iar Lacul Brateş – Moldovei.În 1857, 8/20, Constantin A. Kretzulescu prezintă în Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti (constituită ca şi în Moldova, pentru a consulta populaţia asupra necesităţii unirii Principatelor) proiectul de rezoluţie care cuprindea cereri asemănătoare rezoluţiei moldovene prezentate de Mihail Kogălniceanu la 7/19.X.1857. În 1860, 8/20, împăratul Austriei, Franz Joseph I, promulgă actul organic cunoscut sub numele de „Diploma din octombrie”, care pune capăt sistemului absolutist şi deschide o eră de guvernare constituţională („regimul liberal”, 1860-1867); potrivit prevederilor acestui act, Transilvania redevine principat autonom, cu Guvern şi Dietă proprii, în cadrul Imperiului Habsburgic.În 1878, 8/20, armata română, victorioasă în Războiul de Independenţă (1877-1878), îşi face intrarea triumfală în Bucureşti pe Podul Mogoşoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei. În 1878, 8/20, Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor au intrat oficial în componenţa României (în urma războiului ruso-româno-turc de la 1877-1878, România obţinea la Congresul internaţional de la Berlin (1/13 iunie – 1/13 iulie 1878) recunoaşterea independenţei de stat şi intrarea oficială în componența țării a Dobrogei cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor. În 1914, a murit Dimitrie A. Sturdza-Miclăuşanu, istoric şi om politic liberal, preşedinte al PNL şi al Consiliului de Miniştri. A fost membru şi preşedinte al Academiei Române (n.10.03.1833).În 1915, 8/21, a murit Virgil Oniţiu, prozator, publicist şi traducător; îi revine meritul de a fi înfiinţat Fondul „Coresi”, destinat să ajute profesorii în editarea manualelor; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (n. 1864). În 1920, s-a născut Frank Patrick Herbert, scriitor.Frank Patrick Herbert (d. 11 februarie 1986) a fost un scriitor american de science fiction, aclamat atât de marele public cât şi de critici, care a avut, în acelaşi timp, un mare succes comercial. Este bine cunoscut pentru romanul Dune şi cele cinci continuări ale acestuia. Universul Dune, care este plasat în viitorul îndepărtat al omenirii, tratează teme majore precum sunt supravieţuirea rasei umane, revoluţia, involuţia şi evoluţia, ecologia, terraformarea, intersectându-se adesea cu alte teme general umane precum sunt filozofia, gândirea, religia, politica şi puterea. Opera sa se numără printre operele clasice din literatura de science fiction. Dune este „cel mai bine-vândut roman science fiction al tuturor timpurilor”, iar seria este considerată printre clasicele genului. Dune (1965) (titlu original Dune) este un roman science fiction scris de Frank Herbert. A câştigat premiul Hugo în 1966 şi premiul inaugural Nebula pentru „Cel mai bun roman”. În 1923, s-a născut Ion Voicu, violonist de reputaţie mondială; în perioada 1972-1982 a fost director al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti (d.24.02.1997).În1939, are loc inaugurarea oficială a postului „Radio Basarabia” de la Chişinău (azi în R. Moldova) prin transmiterea Sf. Liturghii de la Catedrala Mitropoliei din Iaşi. Radio Basarabia a fost primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune; a emis până în iunie 1940, când a venit ocupaţia sovietică.Societatea Română de Radiodifuziune a relansat oficial Radio Chişinău în Republica Moldova pe 1 decembrie 2011, de Ziua Naţională a României; SRR a preluat pachetul majoritar de acţiuni al postului Arena FM din Republica Moldova.În 1939, a murit George Mihail Zamfirescu, prozator şi dramaturg („Domnişoara Nastasia”, „Idolul şi Ion Anapoda”, „Maidanul cu dragoste”, „Sfânta mare neruşinare”) (n.13.10.1898). A debutat în 1918 cu versuri publicate în „Literatorul”. A fost redactor la „Facla”, „Adevărul” ş.a., conducător de companii teatrale, director de scenă la Teatrul naţional din Iaşi (1933-1939). Primul său volum, „Flamura albă” (1924), cuprinde, tratate în spirit polemic, episoade de război şi din anii imediat următori. După volumul de nuvele „Gazda cu ochii umezi” (1926) şi „Madona cu trandafiri” (1931), roman al mediului provincial obtuz, Zamfirescu a conceput ciclul epic „Bariera”, dedicat periferiei bucureştene şi alcătuit din „Maidanul cu dragoste” (1933), „Sfânta mare neruşinare” (1935), „Cântecul destinelor” (1939) şi „Bariera” (publicat postum). Ciclul reconstituie, în tonalităţi realiste alternând cu altele naturaliste şi folosind analiza psihologică, atmosfera pitorească şi sordidă a periferiei bucureştene, interbelice şi relevă în acelaşi timp contradicţia dureroasă între setea de puritate, de fericire şi mizeria materială şi morală a locuitorilor ei. Comedia tragică „Domnişoara Nastasia” (1927) este un emoţionant tablou al aceleiaşi periferii, în care năzuinţa eliberării oamenilor simpli din cătuşile unei existenţe sufocante se dovedeşte irealizabilă. A mai scris piesele „Cuminecătura” (1925), „Idolul şi Ion Anapoda” (1935), „Sam, poveste cu mine, cu tine, cu el” (1939), culegerea de articole despre teatru „Mărturii în contemporaneitate” (1938).În 2004, 8/9, a murit filosoful francez Jacques Derrida, autorul conceptului de deconstructivism (n. 1930). Deconstructivismul este un concept introdus de filozoful Jacques Derrida, care suţine că observarea unui fragment oarecare dintr-un context este lipsită de sens. Acest concept urmăreşte importanţa întregului în sensul desfiinţării opoziţiilor pe baza cărora este fundamentat, precum şi demonstrarea complexităţii ireductibile, instabile a părţilor sale.În 2008, a murit George Emil Palade, medic şi biolog american de origine română; a descoperit (1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele), sediu al sintezei de proteine; cercetări în domeniul organizării structurale şi funcţionale a celulei; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1974, împreună cu belgianul Albert Claude şi cu americanul de origine belgiană Christian René de Duve; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1975 (n. 1912).În 2009, Herta Müller, scriitoare şi traducătoare germană originară din România, primeşte Premiul Nobel pentru Literatură.

Pentru azi, am terminat cu retrospectiva calendaristică de săptămâna aceasta. Până săptămâna viitoare, vă zic să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden

https://www.freepik.com/premium-photo/wooden-wheel-from-cart-decorative-wheels-decorating-lawns-exteriors-rustic-interiors-round-homemade-wheel-against-wall-retro-vintage-style-life-countryside_24573175.htm