Mihail Kogălniceanu

10 minute de istorie cu Daniel Dojan
6 septembrie

Pe 6 septembrie 1817 se năștea, la Iași, unul dintre cei mai mari oameni politici ai României, dacă nu cel mai mare – Mihail Kogălniceanu.

Sursa: muzeulvirtual.ro

„Mihail Kogălniceanu a jucat un rol crucial în formarea României moderne și în elaborarea Legii organice, care a pus bazele instituțiilor politice ale statului român.” – Carol I al României
A fost avocat, istoric și publicist român. A fost redactor al revistei ”Dacia Literară” și profesor al Academiei Mihăilene.
El este un simbol al Unirii Principatelor Române, al Războiului de Independență, dar în același timp un personaj controversat.
Alexandru Ioan Cuza este unul dintre întemeietorii României moderne. Însă el nu a fost singur în acest demers, fiind ajutat de oameni de seamă contemporani, precum Mihail Kogălniceanu. Cu ajutorul celui din urmă, Al. I. Cuza avea să desăvârșească reformele atât de necesare Principatelor Române Unite. După o activitate politică în favoarea Unirii Principatelor, desfășurată atât în țară cât și în străinătate, M. Kogălniceanu sprijină în 1859 alegerea lui A. I. Cuza. Susține reformele lui Cuza, iar la 11 octombrie 1863 este numit prim-ministru și ministru al Afacerilor Interne. Din această postură avea să-și pună amprenta asupra modernizării României.
Pe 31 iulie 1840 va fonda revista ”Dacia Literară”, însă având în vedere scrierile acesteia cu preponderență unioniste, privind istoria românilor și cu un mesaj politic puternic, ea va fi interzisă.
În 1843 se deschide Academia Mihăileană precursoare a universității ieșene. Iar în discursul său, Kogălniceanu va transmite mesaje unioniste pentru care va fi sancționat, iar în mai puțin de un an de zile nu va mai ține cursuri la academie.
Deși statul moldovean investise în educația lui Mihail Kogălniceanu, tot același stat îl va cenzura, domnitorul Mihai Sturdza trebuia să de-a seamă rușilor pentru instabilitatea din țară.
Revoluția de la 1848 îl va găsi pe Mihail Kogălniceanu în Moldova, dar nu în prima linie, însă regimul lui Sturdza o să-l pună pe lista celor ce trebuiau arestați și astfel va fugi în Bucovina. Acesta va publica „Dorințele Partidei Naționale” ce conținea mai toate principiile sale reformatoare, dar și un proiect de Constituție.
După revoluția de la 1848, Grigore Alexandru Ghica îi reprimește în Moldova, le dă posturi în administrația publica lui Kogălniceanu, Cuza și de aici începe și parcursul său de antreprenor, investind într-o fabrică de postavuri, devenind un veritabil reprezentant al burgheziei.
Problematica Unirii în Moldova devine din ce în ce mai pregnantă, iar Kogălniceanu se remarcă printre liderii unioniști. Se implică în Comitetul Electoral de la Iași, iese deputat de Dorohoi și apoi este ales deputat în Adunarea Electivă a Moldovei. Aproprierea sa de Alexandru Ioan Cuza este una palpabilă, devenind principalul om al campaniei pentru Unire. După 24 ianuarie 1859, Kogălniceanu va avea un rol fundamental pentru reformele necesare în Principatele Române.
„Acest om cu țeluri mari, cu vederi demne, cu o mare pricepere în administrația publică și cu multă voință personală.” – Ion C. Brătianu

„Kogălniceanu a fost unul dintre cei mai importanți oameni politici ai epocii sale, un lider al mișcării revoluționare și un promotor al reformelor.” – Nicolae Bălcescu

„Mihail Kogălniceanu a fost o voce puternică în lupta pentru drepturile poporului român și pentru modernizarea țării.” – C.A. Rosetti

„Kogălniceanu a fost un reprezentant de seamă al liberalismului românesc și un adept al unirii principatelor române.” – Dimitrie Bolintineanu

„Mihail Kogălniceanu a jucat un rol crucial în formarea României moderne și în elaborarea Legii organice, care a pus bazele instituțiilor politice ale statului român.” – Carol I al României

”Dacă țara (…) trebuie să aibă un loc în concertul Europei (…) apoi nu va putea ajunge prin industrie, nici prin comerț, decât numai prin învățământ”-  Mihail Kogălniceanu

Surse:

• Keith Hitchins, România 1866-1947, Editura Humanitas, București, 2017
• https://matricea.ro/schita-de-portret-mihail-kogalniceanu/
  https://culturainiasi.ro/mihail-kogalniceanu/