„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 17 la 23 iulie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Repet ce vă ziceam și săptămâna trecută. Mai mulți dintre dumneavoastră mi-au reproșat că acest material este fie prea stufos, fie prea sărac…Sigur, nu am cum să mulțumesc pe toată lumea, fapt pentru care voi continua în același ritm, poate mai puțin stufos…Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 17 iulie de-a lungul timpului…Ziua de 17 iulie este „Ziua Justiţiei Penale Internaţionale”. Această dată a fost stabilită prin Declaraţia de la Kampala (11 iunie 2010), adoptată cu prilejul primei Conferinţe de Revizuire a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, şi marchează aniversarea datei de 17 iulie 1998, moment istoric la care comunitatea internaţională a adoptat Statutul de la Roma. Adoptarea Statutului, tratatul fondator al Curţii Penale Internaţionale, a reprezentat un pas decisiv în lupta împotriva impunităţii pentru crime deosebit de grave, care pot ameninţa pacea şi securitatea globală, precum genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crima de agresiune. În 1393, prin cucerirea Ţaratului bulgar de Târnovo, stăpânit de Ivan Şişman, Imperiul Otoman ajunge vecin cu Ţara Românească pe Dunăre; cu acest prilej, este cucerită, în urma unui asediu, cetatea Silistra, aflată în stăpânirea lui Mircea cel Bătrân. În 1436,prima atestare a Chişinăului (azi, capitala R. Moldova), pe atunci un simplu sat din ţinutul Lăpuşna.În 1453,victoria de la Castillon (Franţa) marchează sfârşitul „Războiului de 100 de ani” (1337-1453), conflict armat între Anglia şi Franţa pentru teritoriile franceze stăpânite de dinastia engleză şi pentru Flandra; englezii, conduşi de John Talbot, sunt înfrânţi de francezi, conduşi de Charles al VII-lea.În 1790, a murit Adam Smith, autorul celebrei lucrări „Avuţia natiunilor”, cercetare asupra naturii şi cauzelor ei. Poate fi considerat creatorul economiei politice moderne şi părintele şcolii liberale, care a cunoscut o puternică dezvoltare în secolul al XIX-lea (n. 5.06.1723).În1803,s-a născut Iosif Romanov, librar, editor, tipograf din Bucureşti.Iosif Romanov ortografiat şi Romano (n. Bendorf, în Scaunul Nocrich, azi Beneşti, judeţul Sibiu) a fost un tipograf, librar şi editor român din Bucureşti din prima jumătate a secolului XIX.Din documentele vremii precum Catagrafia supuşilor străini din anul 1841-Arhivele statului Bucureşti, fondul Agie, reiese că Iosif Romanov, librarul, venise în capitala Ţării Româneşti de la Sibiu şi că era supus cezaro-crăiesc, adică austriac, având actul de suditare 46, statut care conferea o serie de privilegii celor care se stabileau şi îşi desfăşurau comerţul în Principatele române.În asociere sau tovărăşie, cum se mai spunea atunci, Iosif Romanov va înfiinţa prima Companie de carte românească cu sediul în Bucureşti care ulterior va avea reprezentanţi la Viena,Constantinopol şi Cairo. – 1810: S-a născut August Treboniu Laurian, filolog (în ciuda concepţiei sale latiniste exagerate, a lăsat câteva lucrări importante în lexicografia românească), istoric (a întemeiat, alături de Nicolae Bălcescu, prima revistă de istorie din Ţara Românească – „Magazin istoric pentru Dacia”, 1857), publicist şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866, preşedinte al acestui for (1870-1872, 1873-1876) (m. 1881).În 1815,s-a născut medicul Iuliu Baraş, întemeietorul primului spital de copii din Bucureşti (la 10.X.1858 a fost deschisă o secţie cu 40 de paturi, într-o clădire din cartierul Dudeşti care-i aparţinea dr. Baraş, unde, pentru prima dată, îngrijirea copiilor bolnavi se făcea separat de cea a adulţilor) (m. 1863).În1856,în locul domnilor celor două Principate (Barbu Ştirbei şi Grigore Alexandru Ghica), cărora li se terminase perioada de şapte ani de domnie hotărâtă prin Convenţia de la Balta-Liman (1849), sunt numiţi caimacami (locţiitori domneşti): în Ţara Românească – Grigore Alexandru Ghica, fostul domn al Principatului, iar în Moldova (din 11/23 iulie) – boierul Toderiţă Balş, turcofil, conservator şi separatist; sprijinit de Viena şi Istanbul, Balş reintroduce cenzura (desfiinţată în mai 1856), interzice presa unionistă şi persecută pe membrii partidei naţionale; îi succede, în urma decesului (17/19 februarie 1857), ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride.În 1867, s-a născut medicul Dimitrie Gerota; contribuţii în studiul anatomiei şi fiziologiei vaselor limfatice („tehnica Gerota” de evidenţiere a acestora); în 1908 a creat un Institut de Chirurgie, inaugurat în 1909, şi care i-a purtat numele; dr. Gerota a realizat primele radiografii în România, fiind considerat primul radiolog român; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (m. 1939) – Dimitrie Gerota (n. Craiova – 3 martie1939, Bucureşti) a fost un medic român.În 1867, s-a născut Ludovic Mrazec, geolog, mineralog şi petrograf; a întocmit primul curs de mineralogie şi petrografie din România; a fost fondator şi director (1906-1928) al Institutului Geologic al României; membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte (1913-1916) şi preşedinte al acestui for (1932-1935). Ludovic Mrazek (n. Craiova; d. 9 iunie 1944, Bucureşti) a fost un om de ştiinţă român, specialist în geologie şi în exploatarea petrolului, membru al Academiei Române. Academicianul Ludovic Mrazek este personalitatea care şi-a pus amprenta asupra dezvoltării extraordinare înregistrate de geologia românească la începutul sec. al XX-lea. El este primul specialist român care a susţinut originea organică a petrolului. De numele său este legată şi înfiinţarea „Institutului Geologic al României”. În 1868, 17/29, apare Legea privind organizarea armatei, care cuprindea armata permanentă (cu rezerva ei), corpurile de dorobanţi şi grăniceri, miliţiile, garda orăşenească şi gloatele; toţi locuitorii ţării, români sau străini fără cetăţenie, de la 20 la 50 de ani, erau datori să facă armata; vor fi aduse modificări acestei legi în 1872, printr-o nouă Lege.În1894, s-a născut Georges Henri Lemaître, fizician belgian. Georges Henri Lemaître (n. Charleroi – d. 20 iunie 1966, Geneva) a fost un preot şi fizician belgian, întemeietor al teoriei Big Bang.Preotul născut la Charleroi a fost primul cercetător care a prezis prin calcule matematice, cu 20 de ani mai inainte ca cercetările experimentale să confirme, teoria că universul nu este static ci este în continuă expansiune. Lemaître însuşi şi-a descris teoria sa ca „oul cosmic care explodează în momentul creaţiei”. Aceasta a devenit mai bine cunoscută sub numele de „teoria Big Bang”, un termen peiorativ inventat de Fred Hoyle. Cu toate acestea Lemaître, ca preot, credea că Universul şi deci şi Pământul au fost create de către Dumnezeu. În 1917, avea loc crearea Casei Regale actuale a regatului Unit al Marii Britanii.Casa de Windsor este actuala Casă Regală a Regatului Unit al Marii Britanii. Casa Regală a fost creată din ramura britanică a Casei de Saxa-Coburg şi Gotha de către regele George al V-lea printr-o proclamaţie regală în 1917, ca urmare a tensiunii politice la care a fost supus regele în timpul Primului Război Mondial. Regele George al V-lea va schimba numele casei germane cu numele Windsor, localitate din Anglia, unde regele avea ca reşedinţă Castelul Windsor. Actualul cap al Casei de Windsor este regele Charles al III-lea. În februarie 1960, regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a făcut cunoscut că urmaşii ei vor purta numele de Mountbatten-Windsor, care este numele anglican al numelui german „Battenberg”. Soţul reginei, Prinţul Philip, duce de Edinburgh, provenea dintr-o linie nobiliară greco-daneză a casei Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg. În1923, a murit Theodor G. Rosetti, jurist şi om politic; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1888-1889); guvernator al Băncii Naţionale (1890-1895); s-a numărat printre fondatorii Societăţii literare „Junimea”; membru de onoare al Academiei Române din 1891 (n. 1837).În 1942,începe bătălia de pe Volga (Bătălia de la Stalingrad), încheiată la 2.II.1943, moment de cotitură în desfăşurarea celui de-al Doilea Război Mondial .Bătălia de la Stalingrad a fost un punct de cotitură dintre cele mai importante ale celui de-al Doilea Război Mondial şi este considerată cea mai sângeroasă şi mai mare bătălie din istoria omenirii. Bătălia a fost marcată de brutalitate şi de lipsa de grijă pentru populaţia civilă, manifestate de ambele părţi angrenate în conflict.Bătălia include campania de bombardamente a oraşului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul Rusiei, atacul terestru german asupra oraşului, luptele din interiorul oraşului însuşi şi contraofensiva sovietică care, în cele din urmă, a încercuit şi distrus forţele germane şi ale celorlalţi aliaţi din cadrul Axei din oraş şi din raionul oraşului. Numărul total al pierderilor este estimat la aproximativ 3 milioane. Lipsa datelor exacte este datorată refuzului guvernului sovietic de atunci de a calcula pierderile din cauza temerilor că sacrificiile ar fi părut prea mari şi ar fi demobilizat eforturile de război. Forţele Axei au pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pe frontul de răsărit şi nu şi-au mai revenit niciodată de pe urma acestei înfrângeri. Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat începutul eliberării patriei, luptă care a dus în cele din urmă la victoria din 1945 asupra Germaniei Naziste.În 1945, 17.VII – 2.VIII,a avut loc Conferinţa de la Potsdam (Germania) a şefilor de stat şi de guvern ai SUA, Marii Britanii şi URSS, consacrată reglementării situaţiei postbelice în Europa.În 1948,apare Decretul-lege prin care Guvernul român instalat de comunişti denunţă Concordatul cu Vaticanul, odată cu începerea represiunilor împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică; Concordatul cu Sfântul Scaun, semnat la 10.V.1927, reglementa reorganizarea cultului catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929).În1976, 17.VII – 1.VIII, la Montreal (Canada) are loc a XXI-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară, la care gimnasta română Nadia Comăneci a obţinut trei medalii de aur, fiind prima gimnastă din lume căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs iar România a ocupat locul nouă pe naţiuni, cu patru medalii de aur, nouă de argint şi 14 de bronz (17 iulie – 1 august).În1996,autorităţile americane decid permanentizarea clauzei naţiunii celei mai favorizate acordate României. Prin Acordul privind relaţiile comerciale dintre România şi SUA, semnat la 2.IV.1975, României i se acorda clauza naţiunii celei mai favorizate; la 25 şi 28.VII.1975 Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) ratifica Rezoluţia prin care se acorda României clauza; printr-o declaraţie a Guvernului SUA, din 26.II.1988, se anunţa că începând din 3 iulie acelaşi an înceta aplicarea clauzei; la 3.XI.1993 preşedintele Bill Clinton semna textul Rezoluţiei comune a Senatului şi Camerei Reprezentanţilor privind (re)acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României.

Următoarea zi, cea de marți, ne arată ce s-a întâmplat în 18 iulie…Aceasta este „Ziua Mandela” (Mandela Day) este marcată din 2010, anual, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, în ziua de naştere a omului politic sud-african Nelson Mandela (18.VII.1918); ONU a lansat un apel mondial ca, în această zi, fiecare să consacre 67 de minute din timpul propriu pentru a-i ajuta pe alţii, în semn de omagiu faţă de valorile apărate de fostul preşedinte sud-african; cele 67 de minute reprezintă anii consacraţi luptei politice de către Mandela. La 18.VII.1918 s-a născut Nelson Mandela, om politic sud-african, una dintre personalităţile marcante ale secolului XX; a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid; a fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din aprilie 1994 (până în 1999); s-a retras din viaţa politică în 2004.În 586 î.Hr., Ierusalimul este cucerit de Nabucodonosor al II-lea, rege al Babilonului. Au fost distruse Templul, palatul regal şi zidurile de apărare. Mulţi evrei, între care mulţi meseriaşi şi cărturari au fost deportaţi în Babilon.În 387 î.Hr., celţii i–au înfrânt pe romani în bătălia de la Allia.Brennus a fost şeful tribului galic Senones, într-o regiune cunoscutǎ sub numele de Seine-et-Marne, Loiret şi Yonne. Şi-a extins teritoriile ajungînd pînǎ în nordul Italiei. În 400 î.Hr. a făcut un drum peste Alpi şi, după ce i-a condus pe Umbrieni, s-a aşezat pe coasta de est a Italiei de la Ariminum la Ancona, şi a fondat oraşul Sena Gallica (Sinigaglia din prezent), care a devenit capitala lor.În 387 î.e.n.,el a condus o armată din Gallia Cisalpina într-un atac asupra Romei.În Bătălia de la Allia, Brennus i-a învins pe romani, şi a intrat în oraş.Senonienii au capturat întregul oraş, cu excepţia Dealului Capitoliului.Văzându-şi devastat oraşul, romanii au încercat sǎ-l mituiascǎ pe Brennus. Romanii au fost de acord să plătească o mie de livre în greutate de aur. Potrivit lui Titus Livius, în timpul unei dispute ce priveau ponderile utilizate pentru a măsura aurul, Brennus si-a aruncat sabia pe cântar şi a rostit faimoasele cuvinte „Vae Victis !”, care se traduce din latina: „Vai de cei învinşi !”.În 64, Roma a fost cuprinsă de un incendiu de proporţii la a cărui origine s-a aflat împăratul Nero, pentru a-l folosi ca pretext în vederea începerii persecuţiei asupra creştinilor. În 1635, s-a născut Robert Hooke, astronom şi fizician englez. Robert Hooke (d. 3 martie 1703) a fost un savant englez, care a excelat ca astronom şi fizician, fiind cel mai bine cunoscut pentru formularea legii de proporţionalitate între deformaţiile elastice ale unui corp şi tensiunile la care este supus, cunoscută ca „Legea lui Hooke”.A descoperit rotaţia planetei Jupiter şi forma eliptică a orbitei descrise de centrul de gravitaţie al Sistemului Pământ-Lună.Robert Hooke a stabilit structura celulară a ţesuturilor şi a introdus, în 1665, în lucrarea sa, Micrographia, noţiunea de celulă.În 1711, 18 – 22, are loc marea confruntare de la Stănileşti/Vaslui dintre forţele ruso-române, conduse de ţarul Petru I şi Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, şi cele otomane; victoria turcilor l-a obligat pe Dimitrie Cantemir să părăsească tronul, iar în Moldova va fi introdus, la 6.X.1711, regimul fanariot. În1817, a murit romanciera engleză Jane Austen.Jane Austen (n.16 decembrie 1775, Steventon, Hampshire, Anglia, d. Winchester, Hampshire, Anglia) a fost o romancieră engleză realistă din perioada romantică pre-victoriană. Datorită viziunii sale complex-realiste a vieţii interioare a femeilor, a măiestriei descrierii, a amestecului bine dozat de descrieri la persoana a treia, respectiv de comentarii ironice şi burleşti, Austen a devenit fără îndoială cea mai notabilă scriitoare a epocii sale, cu o influenţă deosebită asupra tuturor cititorilor săi, chiar dacă, în timpul vieţii, nu a avut prea mult succes.În 1868, s-a născut Miron Cristea (numele de mirean: Elie Cristea), primul patriarh al României, ridicat la această demnitate la 4 februarie 1925, învestit şi înscăunat la 1 noiembrie acelaşi an; membru al Regenţei în timpul primei domnii a regelui Mihai I (1927-1930); prim-ministru (1938-1939) în timpul dictaturii regale, a regelui Carol al II-lea; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1939). Unele surse dau ca dată a naşterii 20.VII.1868.În 1932, s-a născut Radu Constantin Bălescu, fizician belgian de origine română; contribuţii în fizica statică, teoria cinetică, fizica plasmei, fuziunea termonucleară controlată; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (m. 2006).În 1935, s-a născut (la Timişoara) Ioan Holender, inginer, cântăreţ (bariton), impresar şi manager; directorul Operei de Stat din Viena (din 1992 până în 2010); preşedinte şi director artistic al Festivalului Internaţional „George Enescu” de la Bucureşti, ediţiile 2007, 2009 şi 2011.În 1938, a murit (la Sinaia) regina Maria (Alexandra Victoria de Saxa-Coburg), nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii, dar şi a ţarului Nikolai al II-lea al Rusiei; soţia regelui Ferdinand I al României (1914-1927); încă din timpul campaniei militare din 1913 din Bulgaria, regina Maria s-a implicat activ în acţiunile Crucii Roşii, preocupare devenită şi mai evidentă în timpul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919); a depus, pe plan extern, o intensă muncă de susţinere a intereselor şi drepturilor României; a scris literatură memorialistică; membră de onoare a Academiei Române din 1915 (n. 1875, la Eastwell Park, Anglia).

În 1948, a murit Grigore T. Popa, medic şi anatomist; a devenit cunoscut pe plan mondial mai ales prin descrierea (făcută împreună cu Una Fielding) a sistemului port-hipofizar; fondator al revistei „Însemnări ieşene” (1936); membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1892). În 1955, a fost creată Adunarea Atlanticului de Nord (AAN), forumul interparlamentar al NATO; la 14.XI.1998, AAN a decis modificarea titulaturii sale în Adunarea Parlamentară a NATO (la 17.IV.1991, delegaţiei Parlamentului României i s-a acordat statutul de „delegaţie asociată”). În1976, Nadia Comăneci a obţinut prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice; la 14 ani, Nadia Comăneci a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Vară din 1976 de la Montreal, Québec; nu numai că a devenit prima gimnastă care a obţinut scorul perfect la olimpiadă (de şase ori), dar a şi câştigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă şi paralele), o medalie de argint (echipă compus) şi bronz (sol); acasă, succesul său i-a adus distincţia de „Erou al Muncii Socialiste” din partea autorităţilor comuniste, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu.În 1993, a murit Jean Negulesco, regizor american de film de origine română; de formaţie pictor, a lucrat la Paris (1918-1929) pe lângă Modigliani, Picasso, Giacometti ş.a; stabilit ulterior în America, a devenit un celebru colecţionar de artă; ca regizor, a realizat, la Hollywood, numeroase melodrame şi comedii sentimentale; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1900).În 2006, a murit Raoul Şorban, critic de artă român de etnie evreiască. Raoul Şorban (n. 4 septembrie 1912) a fost un critic de artă, pictor, scriitor, eseist, academician şi memorialist român. În 1944, în timpul celui de al II-lea Război Mondial a făcut acte de înalt eroism şi umanitate, cu mari riscuri, salvând vieţile a mii de evrei, pentru care a primit titlul şi medalia de Drept între popoare acordată de Statul Israel.În 2010, a murit Mircea Micu, poet, prozator şi dramaturg român.Mircea Micu (n. 31 ianuarie 1937, Vărşand, judeţul Arad) a fost un poet, prozator şi publicist român. Autor a peste 35 de volume de proză, versuri, memorialistică, laureat al premiilor literare pentru proză, poezie şi dramaturgie ale Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi  Academiei Române, preşedintele Fundaţiei Internaţionale pentru cultură, artă şi morală civica Mihai Eminescu.Este autorul romanului Patima şi Semnul Şarpelui, al volumului de versuri Poeme pentru mama şi al volumelor de memorialistică Întâmplări cu scriitori. Parodist remarcabil şi-a adunat volumele tipărite în antologia La munte şi la mare…parodii.

Ziua de miercuri ne spune ce s-a întâmplat în 19 iulie…În1814, s-a născut inginerul american Samuel Colt; a construit, în 1835, revolverul ce-i poartă numele şi care a devenit unul dintre cele mai populare arme de foc din lume. Samuel Colt (d. 10 ianuarie 1862) a fost un inventator şi industriaş american. El a înfiinţat Colt’s Patent Fire-Arms Manufacturing Company, şi este cunoscut pentru popularizarea revolverului.Contribuţiile inovatoare ale lui Colt în industria armelor de foc au fost descrise de istoricul James E. Serven ca „evenimente ce au format destinul armelor de foc americane”.În 2006, el a fost introdus în National Inventors Hall of Fame. În1834, s-a născut Edgar Degas, pictor, desenator şi sculptor francez (m. 1917).Dicţionarul de istorie universală (1968) dă moartea la 26.IX.1917.Edgar Germain Hilaire Degas (n. Paris – d. 27 septembrie 1917, Paris), a fost un pictor francez din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A început cu academismul clasic, însă după câtva timp revine la tematica realistă, pentru care şi-a căutat idei în teatrele pariziene, în lumea fascinantă a balerinelor, atelierele modistelor, la cursele de cai sau în studierea corpului omenesc. S-a distins cu talentul excepţional de desenator şi cu pasiunea pentru obiectele efemere în mişcare. Împreună cu Claude Monet, Auguste Renoir,Camille Pissarro este unul din intemeietorii impresionismului. Edgar Degas şi-a păstrat însă stilul său propriu independent, pe care el îl numeşte realist. Motivele preferate le tratează cu uimitoare noutate, limitările de perspectivă sunt asemănătoare cu cadrele de fotografie. A folosit pastelul şi a încercat numeroase tehnici de pictură şi grafică. A lăsat după el o moştenire originală şi multilaterală, de circa două mii de lucrări, tablouri în ulei, pasteluri şi sculpturi.În1846, s-a născut astronomul american Edward Charles Pickering; unul dintre pionierii astrofizicii; cercetări fotometrice şi spectroscopice asupra stelelor; a construit aparate şi instrumente de măsură (m. 1919).În 1848, 19/31, notă circulară a Ministerului de Externe al Rusiei prin care erau blamate tendinţele românilor de a se uni într-un stat daco-român independent; dezavuarea s-a materializat prin intervenţia armată în Moldova (la 28 iunie/8 iulie, trupele ruse ocupaseră oraşul Iaşi) şi apoi în Ţara Românească (la 15/27 septembrie trupele ruse vor trece Milcovul).În1874, s-a născut Constantin Levaditi, inframicrobiolog român; a efectuat cercetari originale în domeniul poliomelitei si encifalitei; a fost unul din fondatorii virusologiei pe plan mondial (n.Galati; d.05.09.1953). În 1877, marele duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor ruseşti, a adresat principelui Carol o telegramă cifrată în care, relatându-i despre înfrângerea suferită de trupele ruseşti în cea de-a doua bătălie de la Plevna, i-a cerut cu insistenţă ajutorul.Primele unităţi ale Armatei Române au trecut Dunărea şi au luat în primire paza podului de vase Zimnicea-Svistov. (19/31).În 1905, s-a născut Nicolae Carandino, scriitor, gazetar (cronicar dramatic, director al ziarului „Dreptatea” în perioada 1944-1947 şi director de onoare la reapariţia acestuia, în 1990) şi om politic (membru de onoare al PNŢCD) (m. 1996). El a făcut parte din grupul celor 4 oameni politici din conducerea Partidului Naţional Ţăranesc desemnaţi de Iuliu Maniu să părăsească ţara pentru a crea un nucleu credibil şi competent al rezistenţei româneşti în Occident, grup arestat la Tămădău, în zorii zilei de 14.07.1947.În 1931, a murit medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921, rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române din 1990; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923) (n. 1869).În 1937, a murit inventatorul american George Parker.George Parker (n.1 noiembrie 1863) este inventatorul american al unui stilou ce-i poartă numele.George Parker era profesor de teologie şi vindea elevilor săi stilouri marca John Holland. Trebuia să le asigure service-ul după vânzare şi se confrunta cu probleme din cauza fluxului cernelii, care se oprea în contact cu aerul. Cu ajutorul unei şurubelniţe, al unui miniburghiu şi al unui bomfaier, el a realizat un stilou stabil.Şi-a depus brevetul în 1889.Împreună cu asociatul său, W.F. Palmer, au pus pe picioare Parker Pen Company. În primii ani au depus mai multe brevete şi au fost la originea a numeroase tehnologii. În 1947, sub acuzaţia că sunt „implicaţi într-o acţiune de răsturnare a regimului existent în România”, Parlamentul hotărăşte ridicarea imunităţii parlamentare unui număr de 6 deputaţi ţărănişti (Iuliu Maniu, Aurel Leucuţia, Emil Ghilezan, Vasile Serdici, Ilie Lazăr şi Gr. Niculescu-Buzeşti, care sunt arestaţi), iar presa PNŢ, în frunte cu oficiosul „Dreptatea”, este interzisă.În 1965,19-24, la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu (1918-1989) a fost ales în funcţia de secretar general al partidului. În 1981, 19-30, are loc, la Bucureşti, ediţia a XI-a a Jocurilor Mondiale Universitare de vară (cu participarea a 5000 de sportivi din 85 de ţări), la care sportivii români obţin 67 de medalii.În 1996, la Atlanta (SUA) se desfăşoară a XXVI-a ediţie a Jocurilor Olimpice; delegaţia României cuprinde 168 de sportivi participanţi la 18 dintre cele 31 discipline olimpice. Prin numărul de medalii obţinute, România se clasează pe locul 14, cu patru medalii de aur, patru de argint şi şase de bronz.

Urmează să vedem ce s-a întâmplat în 20 iulie…Aceasta este „Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene”,  „Ziua Energeticianului”; marcată din 1992 de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie , dar și „Ziua Mondială a Şahului”, instituită în anul 1966, la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah (federaţie înfiinţată la 20.VII.1924, la Paris).În 356 î.Hr., s-a născut Alexandru cel Mare, rege macedonean. Alexandros III Philippou Makedonon (20 iulie 356 î.Hr.–10 iunie 323 î.Hr.), cunoscut sub numele de Alexandru cel Mare, Alexandru Macedon sau Alexandru al III-lea al Macedoniei ( în greacă Megas Alexandros), rege al Macedoniei (336 î.Hr.-323 î.Hr.), a fost unul dintre primii mari strategi şi conducători militari din istorie.Cuceririle sale spectaculoase i-au făcut pe greci stăpâni ai Orientului Apropiat.La moartea sa, la vârsta de 33 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată.Alexandru a contribuit substanţial la răspândirea culturii elene în întreaga lume.În1514, a murit Gheorghe Doja, conducătorul războiului ţărănesc de la 1514, din Transilvania (ucis).Gheorghe Doja, în maghiară Dózsa György, (n. cca. 1470, Dalnic, Regatul Ungariei, astăzi în judeţul Covasna, România – d. Timişoara) a fost un mic nobil secui din Transilvania care a condus răscoala ţărănească contra marilor proprietari (magnaţi) unguri de pământ din anul 1514 care-i poartă numele. În 1848, manifestaţie de protest pe câmpia de la Filaret („Câmpia Libertăţii”) împotriva încălcării teritoriului ţării de către armata otomană pe 19 iulie (20 iulie/1 august). În1862: S-a născut Paul Bujor, naturalist (studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie) şi scriitor (codirector al revistei „Viaţa Românească”); membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1952).În1902, s-a născut geologul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; membru titular al Academiei Române din 1963. Sabba S. Ştefănescu (n. Bucureşti – d. 15 aprilie 1994, Bucureşti) a fost un geofizician român, profesor universitar, membru al Academiei Române. Este considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al şcolii române de geofizică. În1919, s-a născut Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953. Sir Edmund Percival Hillary (n. Auckland — d. 11 ianuarie 2008, Auckland) a fost un alpinist şi explorator neozeelandez , cunoscut mai ales pentru că a fost primul om care a ajuns pe vârful muntelui Everest, ca membru al celei de-a noua expediţii britanice de cucerire a vârfului, în 1953. Hillary a atins vârful de 8850 m pe 29 mai 1953 la ora 11:30 dimineaţa (ora locală), urmat imediat de şerpaşul Tenzing Norgay.În1927, s-a născut (la Hrupista/Grecia) lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru corespondent al Academiei Române din 2004 (m. 2009).Era sora actorului Toma Caragiu.În1927, în urma morţii lui Ferdinand I (n.12/24.VIII.1865-m.20.VII.1927), rege al României în perioada 1914-1927, Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, este proclamat rege (începe prima domnie a lui Mihai I, 1927-1930); regele Mihai fiind minor, începe să-şi exercite atribuţiile Regenţa aleasă la 4.I.1926 pentru răstimpul minoratului acestuia.

În1934, a murit Ştefan Zeletin, sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală (n. 1882).În 1936, a fost semnată Convenţia de la Montreux (Elveţia), privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care proclama libertatea de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor în timp de pace, precum şi în timp de război, dacă Turcia nu este parte beligerantă. În 1937, a murit Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901, prima radiocomunicaţie transatlantică; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (n. 1874).În 1943, s-a născut Adrian Păunescu, poet, prozator, ziarist şi politician român. Adrian Păunescu (n. Adrian Păun, la Copăceni, plasa Bălţi, judeţul Bălţi, Basarabia, astăzi Republica Moldova — d. 5 noiembrie 2010, Bucureşti) a fost un poet, publicist, textier şi om politic român. Păunescu este cunoscut mai ales ca poet – debutând în 1960 şi fiind unul dintre cei mai prolifici autori români contemporani – şi ca organizator al Cenaclului Flacăra, întrunire desfăşurată periodic în anii 1973–1985, de regulă în oraşele mari ale României, unde artiştii promovaţi de poet prezentau lucrări muzicale şi literare în faţa unui public numeros. În cadrul cenaclului, Păunescu a încurajat cultura de masă îndrăgită de publicul tânăr, în ciuda numeroaselor sancţionări aduse acesteia de către puterea comunistă; el a inventat sintagmele „generaţia în blugi” şi „muzică tânără” pentru a-şi desemna tinerii spectatori amatori ai unui stil vestimentar nonconformist, respectiv sonorităţile iubite de aceştia, ale genurilor folk şi rock.Păunescu şi-a început activitatea publicistică în 1973, an când intră la conducerea revistei Flacăra. Devenit incomod, este destituit în iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacăra din Ploieşti din iunie 1985, însă Păunescu devenise cunoscut şi pentru criticile la adresa puterii (vezi, de exemplu, poemul „Analfabeţii”, publicat în 1980 în Flacăra).După căderea comunismului nu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea revistei Flacăra, astfel că, în toamna anului 1990 fondează revista Totuşi iubirea. În calitate de publicist a mai condus pentru o scurtă perioadă, în 1999, ziarul Sportul românesc, şi a realizat emisiuni de fotbal la postul de televiziune Antena 1.În1969, are loc prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong, comandantul navei „Apollo 11″ (lansate spre Lună la 16.VII.1969, de la baza Cape Kennedy), este primul pământean care a păşit pe Lună, într-o zonă a Mării Liniştii, rostind cuvintele „este un pas mic pentru un om, dar un salt gigantic pentru omenire”; el a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin.

Ziua de vineri ne arată ce s-a întâmplat în 21 iulie…În 1620, s-a născut Jean Picard, preot şi astronom francez; a pus bazele astronomiei moderne în Franţa; a construit instrumente de observaţie necesare studiilor astronomice, realizând prima măsurătoare exactă a gradelor meridianului (m. 1682).În1808, 21.VII. / 2.VIII, s-a născut Simion Bărnuţiu, jurist, filosof (a introdus predarea în limba română a filosofiei în Transilvania), estetician (a predat la Iaşi primul curs universitar de estetică) şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania; vicepreşedinte al Adunării de pe Câmpia Libertăţii şi preşedinte al Comitetului Naţional Român) (m. 1864). În 1816, s-a născut Paul Julius von Reuter, baron german, fondatorul (1851) uneia dintre primele agenţii de ştiri din lume care-i poartă numele (d.25.02.1899). În1821, s-a născut Vasile Alecsandri, scriitor, om politic şi diplomat; membru fondator (1867) şi membru de onoare (1871) al Societăţii Academice Române; preşedinte al Secţiunii Literare a Academiei Române (1879-1886). Vasile Alecsandri (n. Bacău — d. 22 august 1890, Mirceşti, judeţul Iaşi) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician român, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea. În1861, la Bucureşti, pe scena Teatrului cel Mare (ulterior Teatrul Naţional), a avut loc prima reprezentaţie a piesei „Hamlet”, de William Shakespeare, avându-l în rolul principal pe Mihail Pascaly, primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet.În1890, s-a născut astronomul Constantin Pârvulescu; cercetări de astronomie stelară şi mecanică cerească; a emis (1943) ideea pulsaţiei galaxiilor; ca un omagiu pentru activitatea sa, Uniunea Astronomică Internaţională a dat numele său unei mici planete; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (m. 1945).În1899, s-a născut scriitorul american Ernest Hemingway; Premiul Nobel pentru literatură pe 1954.Ernest Miller Hemingway (d. 2 iulie 1961), faimos romancier, nuvelist, autor de povestiri (short stories în limba engleză), reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1954, probabil cel mai cunoscut autor american în întreaga lume.Opera sa are ca sursă o experienţă de viaţă profundă şi originală şi relatează, conform concepţiei scriitorului, „lucrurile cele mai simple în modul cel mai simplu”, într-o proză energică, aspră, dură, cu o mare economie a mijloacelor stilistice şi susţinută de un ton colocvial.În1907, a murit pictorul şi desenatorul Nicolae Grigorescu, considerat unul dintre întemeietorii picturii române moderne şi unul dintre cei mai importanţi impresonişti români; peisagist şi portretist; a realizat şi picturile murale pentru mânăstirile Căldăruşani (1854-1856), Zamfira (1857) şi Agapia (1858-1861); împreună cu Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia şi George Demetrescu-Mirea, a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români; membru de onoare al Academiei Române din 1899 (n. 1838). În 1914, 21.VII / 3.VIII, Consiliul de Coroană, întrunit la Sinaia, proclamă poziţia de neutralitate armată a României în Primul Război Mondial (declanşat la 15/28.VII.1914) (Istoria României în date, 2003). La 4/17.VII.1916 se va semna, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei; peste câteva zile, la 14/27 august, România va declara război Austro-Ungariei; începutul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919).În 1919, a murit Eremia Grigorescu, general român, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărăşeşti, ministru de război (n. 1863). În 1998, a murit Alan Shepard, primul astronaut american care a călătorit în spaţiul cosmic (la 5.V.1961, la bordul capsulei „Mercury Freedom 7″; zborul a durat 15 minute) (n. 1923).În 2004, a murit Jerry Goldsmith, unul dintre cei mai celebri compozitori americani de muzică de film, de origine evreiască; a fost nominalizat la 18 Premii Oscar din care a câştigat doar unul, pentru „The Omen”; este şi deţinătorul a cinci premii Emmy (n. 1929).În2011, a murit poetul şi traducătorul Mircea Ivănescu; considerat a fi unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani şi un pionier al postmodernismului în Europa Centrală şi de Est (n. 1921)

Următoarea zi ne arată ce s-a întâmplat în 22 iulie…În 1451, umanistul florentin Poggio Bracciolini (1380-1459) menţionează, în lucrarea „Disceptationes convivales”, latinitatea limbii române, precum şi continuitatea elementului romanic în cuprinsul vechii Dacii, din vremea împăratului Traian.În 1456, are loc strălucita victorie, la Belgrad, a lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, împotriva puternicei armate otomane conduse de Mahomed al II–lea, cuceritorul Constantinopolului. În urma acestei victorii, Papa Calixt al III-lea l–a caracterizat pe Iancu de Hunedoara drept „atletul cel mai puternic – unic – al lui Christos”.În 1774, a fost semnat tratatul ruso-turc de la Kuciuk-Kainargi, care deschide calea influenţei ruseşti în principate. În1858, a avut loc lansarea, la Iaşi, a primei emisiuni a mărcii Cap de bour.În ţara noastră, primele mărci poştale au apărut în anul 1858, şi se numeau mărci „Cap de bour”. Prima serie a fost tiparita la 15 iulie 1858, timbrele fiind mai tarziu puse în circulaţie după o săptămână, pe 22 iulie 1858. La această dată au fost puse în circulaţie la biroul poştal din Iaşi, urmând ca mai apoi începand cu data de 8 august să fie distribuite şi la celelalte birouri poştale moldoveneşti, dar circulaţia lor a fost limitată deoarece în data de 31 octombrie 1858 au fost retrase.Capul de bour a fost ales datorita simbolisticii sale. Primele timbre postale au fost făcute la Iaşi la tipografia Atelia Timbrului în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride. Au copiat un model de timbru austriac folosindu-se matriţe de oţel pentru tipărirea lui. Acest timbru a fost un „fapt jignitor” faţă de turci care nu permiteau nici un fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele, drapelul. În 1861, a avut loc fuzionarea, pe baza „Regulamentului şcolii militare din Bucureşti”, a celor două şcoli militare din Iaşi şi din Bucureşti. Deschiderea oficială a cursurilor are loc în 1862, în prezenţa domnitorului Al. I. Cuza. În 1915, a murit Sandford Fleming, geograf, inginer şi inventator scoţiano-canadian. Sandford Fleming (n. 7 ianuarie 1827 în Kirkcaldy) a fost un important geograf, inginer şi inventator canadian. El a propus împărţirea lumii în fusuri orare, a introdus mărcile poştale in Canada, a contribuit mult în domeniile cartografiei şi geodeziei şi a fost unul din membrii fondatori ai Societăţii Regale din Canada. În 1935, a încetat din viaţă, la Iaşi, Constantin C. Ionescu (n.1878) zoolog român. Se înscrie ca primul cercetător al peşterilor din România (1910). A fost profesor la Universitatea din Iaşi (1913-1933). A adus contribuţii în domeniul histologiei, morfologiei şi în cunoaşterea insectelor colembole din România. A fost în acelaşi timp un promotor al protecţiei plantelor agricole împotriva insectelor dăunătoare agriculturii.În1938, a murit Ionel Fernic, compozitor român (n. 1901) Ionel Fernic (n. 29 mai 1901, Târgovişte – d. Bucovina) a fost un compozitor român de muzică uşoară, aviator (pilot civil) şi unul dintre primii paraşutişti români. Între alte preocupări ale sale au intrat scrisul (proze de mici dimensiuni, textier pentru multe dintre romanţele sale) şi munca de gazetar.Este autorul celebrelor romanţe „ Tiganca”, „Crucea albă de mesteacan”, „ Iti mai aduci aminte, doamnă?”, „La umbra nucului bătrân”, „Iubesc femeia”, „Pe bolta când apare luna”, precum şi al melodiilor ritmate „Nu ma lăsa sa mor, Marghioalo!”, „Păi calu’ balan!”, „Foaie verde şi-o alună”. În1946, a fost creată Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), instituţie specializată a Naţiunilor Unite, cu sediul la Geneva; funcţionează, efectiv, de la 7.IV.1948, dată ce se marchează anual ca „Ziua mondială a sănătăţii”.În 1951, s-a născut Prea Fericitul Părinte Daniel (numele de mirean: Dan-Ilie Ciobotea), Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei (ales de Colegiul Electoral Bisericesc la 12.IX.2007 şi întronizat la 30.IX.2007); membru de onoare al Academiei Române din 2007.În 1986, a murit Aurelian Andreescu, cântăreţ român de muzică uşoară (n. 12.05.1942, Constanța).În 2001, a murit (la München) regizorul Vlad Mugur; promotor al mişcării de modernizare a teatrului românesc din anii ’60-’70; în 1971 s-a autoexilat, stabilindu-se în RFG (între anii 1982 şi 1987 a condus teatrul din München); după 1990, Vlad Mugur şi-a reluat colaborările cu teatrele din România (n. 1927).În 2008, fostul lider al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzici, a fost localizat şi arestat de serviciile de securitate sârbe, fiind inclupat de TPI pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război din cauza rolului avut în războiul din Bosnia, care a provocat moartea a peste 200.000 de persoane între 1992 şi 1995.

În final, ziua de duminică ne arată ce s-a întâmplat în 23 iulie…Aceasta este „Ziua presei militare române”; la 23.VII.1859 a apărut (până la 3.XII.1859), la Bucureşti, prima publicaţie a Armatei române, „Observatorul militar, diariu politicu şi scientificu” („Observatorul militar” de azi). Din 22.VII.1994 apare seria nouă.În 1601, Mihai Viteazul formulează memoriul către marele duce al Toscanei, Fernando I de Medici, păstrat numai în traducere italiană, prima autobiografie din literatura română.În 1612, are loc lupta de la Cornul lui Sas, în care Constantin Movilă, domn al Moldovei, este înfrânt de tătari.În1812, amiralul rus P. V. Ciceagov semnează la Bucureşti, Regulile pentru guvernarea temporară a Basarabiei, document remis boierului moldovean Scarlat Sturdza – primul guvernator civil al Basarabiei ţariste. În 1829, americanul William Burt a brevetat prima maşină de scris din lume – numita typograf.În 1848, 23.VII/4.VIII., peste 40.000 de oameni întruniţi pe Câmpia Libertăţii (Filaret) din Bucureşti proclamă „Locotenenţa domnească a Ţării Româneşti” (formată din şase membri ai Guvernului provizoriu); formula este, însă, respinsă de comisarul Porţii Otomane. În1862, serviciul de poştă a intrat în administraţia statului; s-a înfiinţat Direcţia centrală a poştelor (23 iulie/4 august).În1881, la Liège, Belgia, s-a înfiinţat Federaţia Internaţională de Gimnastică, cea mai veche federaţie sportivă internaţională. Federaţia Internaţională de Gimnastică (FIG), conform originalului din franceză: Fédération Internationale de Gymnastique (FIG) ori, conform des utilizatei denominalizări din engleză: The International Federation of Gymnastics (IFG), este organul mondial care conduce activităţile internaţionale din domeniul gimnasticii.Sediul Federaţiei Internaţionale de Gimnastică se află în oraşul Lausanne din Elveţia. FIG a fost fondată în 23 iulie 1881 în oraşul Liège din Belgia, fiind cea mai veche federaţie internaţională sportivă.Numele original al organizaţiei era Federaţia Europeană de Gimnastică, având doar trei membri, Belgia, Franţa şi Ţările de Jos. Numele a fost menţinut până în 1921, când primele ţări ne-europene au fost admise în organizaţie, după care numele i-a fost schimbat în cel actual. În1914, imperiul austro-ungar a emis un ultimatum Serbiei, după asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand. Actul a precedat izbucnirea Primului Război Mondial.În1920,a murit Teodor Ştefanelli, scriitor şi istoric (preocupat de o cât mai bună cunoaştere a istoriei Bucovinei); deputat în Dieta Bucovinei din partea Partidului Naţional Român şi participant activ la unirea cu România din 1918; membru al Academiei Române (n. 1849).În1921, s-a semnat Convenţia de la Paris (de către Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia, România; ulterior aderă Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia), care stabilea statutul definitiv al Dunării: navigaţia pe Dunăre era liberă şi deschisă tuturor pavilioanelor în condiţii de egalitate completă, pe tot parcursul navigabil al fluviului şi pe toată reţeaua internaţionalizată. În 1962, satelitul de comunicaţii Telstar efectuează prima sa transmisie transatlantică. În 1968, exercitând presiuni asupra guvernului liberal cehoslovac, sovieticii anunţă desfăşurarea, la scară largă, de manevre militare în apropiere de Cehoslovacia.În 2000, pentru prima oară în lume, regizorul german Peter Stein a realizat o versiune integrală a celor 12.111 versuri din „Faust” de Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), într-un spectacol de 21 de ore, special creat pentru Expoziţia universală Expo-2000 Hanovra

Pentru azi, am terminat cu retrospectiva calendaristică de săptămâna aceasta. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden

https://www.freepik.com/premium-photo/wooden-wheel-from-cart-decorative-wheels-decorating-lawns-exteriors-rustic-interiors-round-homemade-wheel-against-wall-retro-vintage-style-life-countryside_24573175.htm